8 definiții pentru bipătrat
bipătrát, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ați, ~e / E: bi- +pătrat după fr bicarré] (D. ecuații algebrice) Care conține necunoscuta în doi termeni, din care unul are un exponent de două ori mai mare decât exponentul celuilalt. BIPĂTRÁT, -Ă, bipătrați, -te,
adj. (Despre etuații algebrice) Care conține necunoscuta în doi termeni, dintre care unul are un exponent de două ori mai mare decît exponentul celuilalt.
BIPĂTRÁT, -Ă, bipătrați, -te,
adj. (Despre ecuații algebrice) Care conține necunoscuta în doi termeni, dintre care unul are un exponent de două ori mai mare decât exponentul celuilalt. – Din
bi- +
pătrat (după
fr. bicarré).
bipătrát (-pă-trat)
adj. m.,
pl. bipătráți;
f. bipătrátă,
pl. bipătráte
BIPĂTRÁT, -Ă adj. (Despre ecuații algebrice) Care conține necunoscuta în doi termeni, dintre care unul are un exponent de două ori mai mare decât exponentul celuilalt. [<
bi- +
pătrat, după fr. bicarré].
BIPĂTRÁT, -Ă adj. (despre ecuații algebrice) care conține necunoscuta în doi termeni, dintre care unul are un exponent de două ori mai mare decât al celuilalt. (după fr. bicarré)
*bipătrát, -ă adj. (bi- și pătrat). Alg. Ridicat la pătratu pătratuluĭ, la a patra putere.
Ecŭațiune bipătratică, care are cel puțin un termin cu o necunoscută la a patra putere. – Și
bipa-. Bipătrat dex online | sinonim
Bipătrat definitie