Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru biotron

biotrón sn [At: DN3 / Pl: ~oane / E: fr biotron] (Blg) Cameră de aclimatizare, izolată complet de factorii meteorologici ai mediului înconjurător, folosită pentru tratarea unor boli.
biotrón (bi-o-tron) s. n., pl. biotroáne
biotrón s. n., (sil. bi-o-tron), pl. biotroáne
BIOTRÓN s.n. (Biol.) Cameră de aclimatizare, izolată complet de factorii meteorologici nocivi ai mediului înconjurător, folosită pentru tratarea anumitor boli. [Pl. -oane. / < fr. biotron].
BIOTRÓN s. n. cameră aclimatizată, izolată complet de factorii meteorologici nocivi ai mediului înconjurător, pentru tratamente medicale. (< fr., engl. biotron)
biotrón s. (med.) ◊ „Un complex de săli climatizate, destinat diferitelor tratamente medicale, a fost construit în apropierea Moscovei. În momentul de față, acest centru, denumit biotron, se află în probe tehnologice [...] Biotronul este construit dintr-o cutie metalică de mari proporții, acoperită cu un strat gros de beton. Pereții celor două saloane ale sale, având contact permanent cu pământul, reprezintă un fel de ecrane protectoare împotriva câmpului electromagnetic.” Sc. 18 V 78 p. 5 //din bio- + -tron „instalație”; probabil cuv. rus.//

Biotron dex online | sinonim

Biotron definitie

Intrare: biotron
biotron substantiv neutru
  • silabisire: bi-o-tron