Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru biosfer─â

bio- [At: DA / P: bi-o / E: fr bio-] Element de compunere a substantivelor ╚Öi adjectivelor cu sensul: ÔÇ×(Referitor la) via╚Ť─âÔÇŁ.
biosf├ęr─â sf [At: DA / P: bi-o- / Pl: ~re / E: fr biosph├Ęre] 1 Totalitatea fiin╚Ťelor care tr─âiesc pe p─âm├ónt, ├«n ap─â ╚Öi ├«n partea inferioar─â a atmosferei. 2 ├Änveli╚Ö al P─âm├óntului ├«n care se desf─â╚Öoar─â via╚Ťa.
BIOSF├ëR─é s. f. ├Änveli╚Ö al P─âm├óntului format din organisme vii, de pe uscat, din ap─â, aer, sol. [Pr.: bi-o-] ÔÇô Din fr. biosph├Ęre.
BIOSF├ëR─é s. f. Totalitatea fiin╚Ťelor care tr─âiesc pe p─âm├ónt, ├«n ap─â ╚Öi ├«n partea inferioar─â a atmosferei. [Pr.: bi-o-] ÔÇô Din fr. biosph├Ęre.
BIOSF├ëR─é s. f. ├«nveli╚Öul planetei noastre, ├«n care se manifest─â via╚Ťa ╚Öi care cuprinde hidrosfera, partea extern─â a litosferei ╚Öi partea inferioar─â a atmosferei.
BIOSF├ëR─é s. f. ├Änveli╚Öul planetei noastre, ├«n care se manifest─â via╚Ťa, cuprinz├ónd hidrosfera, partea extern─â a litosferei ╚Öi partea inferioar─â a atmosferei. [Pr.: bi-o-] ÔÇô Fr. biosph├Ęre (<gr.).
biosf├ęr─â (bi-os-fe- / -o-sfe-) s. f., g.-d. art. biosf├ęrei
biosf├ęr─â s. f. (sil. bi-o-; mf. -sfe-), g.-d. art. biosf├ęrei
BIOSF├ëR─é s.f. ├Änveli╚Ö al P─âm├óntului ├«n care se def─â╚Öoar─â via╚Ťa. [< fr. biosph├Ęre, cf. gr. bios ÔÇô via╚Ť─â, sphaira ÔÇô sfer─â].
BIOSF├ëR─é s. f. totalitatea plantelor ╚Öi animalelor care tr─âiesc pe p─âm├ónt, ├«n aer ╚Öi ├«n ap─â. (< fr. biosph├Ęre)
BIOSF├ëR─é f. ├Änveli╚Ö al P─âm├óntului, ├«n care se dezvolt─â via╚Ťa. [G.-D. biosferei; Sil. bi-o-] /<fr. biosphere
BIOSF├ëR─é (< fr. {i}) s. f. ├Änveli╚Ö discontinuu al P─âm├óntului format din totalitatea organismelor vii, ├«mpreun─â cu toate elementele necesare vie╚Ťii. Limitele sale cuprind marginea superioar─â a atmosferei, litosfera ╚Öi ├«ntreaga hidrosfer─â. Masa total─â a b. este de c. 1015 t. Este unicul suprasistem al P─âm├«ntului ├«n care se produce substan╚Ť─â organic─â, prin procese specifice de transformare a energiei solare, apei ╚Öi materiei anorganice.
REZERVA╚ÜIA BIOSFEREI DELTA DUN─éRII (RBDD) (statut acordat de Comitetul UNESCO ÔÇ×Omul ╚Öi BiosferaÔÇŁ, incluz├ónd ╚Öi delta secundar─â a Chiliei de pe terit. Ucrainei); este ├«n acela╚Öi timp Zon─â umed─â de importan╚Ť─â interna╚Ťional─â desemnat─â de secretariatul conven╚Ťiei Ramsar ╚Öi Sit al patrimoniului natural universal, recunoscut de UNESCO. Cuprinde ├«n ├«ntregime Delta Dun─ârii, complexul lacustru Razim -Sinoie, inclusiv grindul Chituc cu apele litorale aferente (p├ón─â la izobata de 20 m) ╚Öi lunca Dun─ârii ├«ncep├ónd de la Cotu Pisicii. Partea rom├óneasc─â are administra╚Ťie proprie. Intr─â ├«n jud. Tulcea (cea mai mare parte) ╚Öi Constan╚Ťa (grindurile Lupilor, Chituc, Saiele, lacurile Sinoie, Istria ╚Öi Nunta╚Öi). Vegeta╚Ťia are un caracter predominat higrofil (stuf─âri╚Öuri, z─âvoaie de salcie ╚Öi plop), dar pe grinduri se afl─â ╚Öi vegeta╚Ťie psamofil─â ╚Öi de s─âr─âtur─â, iar pe grindurile Letea ╚Öi Caraorman p─âduri de stejar ├«n amestec cu frasin cu frunza ├«ngust─â (Fraxinus angustifolia) ╚Öi frasin pufos (F. pallissae), ulm, plop, cu abundente plante ag─â╚Ť─âtoare (carpen de p─âdure, vi╚Ť─â s─âlbatic─â, Periploca graeca). Se remarc─â ╚Öi plantele acvatice Trapa natans, Aldrovanda vesiculosa, Utricularia vulgaris, Stratiotes aloides, plante higrofile ca Dryopteris thelipteris Acorus calamus, Calla palustris. Faun─â bogat─â ╚Öi divers─â, incluz├ónd numeroase p─âs─âri oaspe╚Ťi de var─â, de iarn─â ╚Öi de pasaj (pe teritoriul Deltei de intersecteaz─â mai multe rute de migra╚Ťie), dintre care cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Se ├«nt├ólnesc aici pelicanul comun ╚Öi pelicanul cre╚Ť, ambele specii fiind ocrotite, g├ósca polar─â cu g├ótul ro╚Öu Branta ruficollis, care ierneaz─â numai ├«n Delta Dun─ârii ╚Öi pe litoralul sudic al M. Caspice (venind din tundra din Siberia central─â), lebede, cormorani (peste 60% din popula╚Ťia mondial─â de cormoran mic), egrete (70% din popula╚Ťia european─â de egret─â mare), ╚Ťig─ânu╚Ö, lop─âtar, erete de stuf etc. Mamifere: vidra, nurca, pisica s─âlbatic─â, mistre╚Ťul, vulpea ╚Öi dou─â specii p─âtrunse de cur├ónd ├«n fauna ╚Ť─ârii, c├óinele enot ╚Öi bizamul. Dintre pe╚Öti deosebit de valoro╚Öi sunt sturionii ÔÇô morunul, cega, nisetrul, p─âstruga. Cuprinde ╚Öi numeroase zone de conservare special─â (rezerva╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice): s─âr─âturile Murighiol, cu colonii de sternide, piciorong, cioc-├«ntors, rezerva╚Ťia Ro╚Öca ÔÇô Buhaiova cu colonii de pelican comun, P─âdurea Letea (Hasmacu Mare), grindul ╚Öi lacul R─âducu, cu vegeta╚Ťia psamofil─â, lacul Nebunu cu ihtiofaun─â specific─â, complexul V─âtafu ÔÇô Lungule╚Ť, loc de cuib─ârit pentru st├órcul pitic ╚Öi cormoranul mic, ├«n colonii mixte de ardeie, p─âdurea Caraorman, cu exemplare monumentale de stejari, vultur codalb, corb, arini╚Öul Erenciuc, singurul loc din delt─â unde se dezvolt─â abundent aninul negru, loc de cuib─ârit pentru vulturul codalb, insula Popina, loc important de popas pentru p─âs─ârile migratoare ╚Öi de cuib─ârit pentru c─âlifarul alb, complexul Sacalin ÔÇô Z─âtoane, loc de cuib─ârit pentru leb─âda mut─â, cea mai mare colonie de chire de mare, p─âs─âri limicole, c─âlifar (ins. Bisericu╚Ťa), laride, sternide, poc de popas ╚Öi hr─ânire pentru oaspe╚Ťi de iarn─â, refugiu diurn pentru Branta ruficolis, capul Dolo╚Öman, cu ruinele unei importante cet─â╚Ťi greco-romane, loc important pentru protec╚Ťia dihorului p─âtat ╚Öi a ╚Öarpelui Coluber jugularis, lacul Porcoava cu o colonie mixt─â de st├órci, ╚Ťig─ânu╚Öi, egrete, cormorani mici, lacul Belciug, favorabil unor pe╚Öti periclita╚Ťi (caracuda, linul, v─âduvi╚Ťa) ╚Öi, ├«n stuf─âriile din jur pentru cuib─âritul cocorului, lacul Rotundu, tipic pentru biocenoze adaptate la amplitudini mari ale undelor de viitur─â, grindul Chituc, cu vegeta╚Ťie de nisipuri s─âr─âturate, loc de iernat al p─âs─ârilor, grindul Lupilor, punct de popas important ├«n perioada migra╚Ťiei de toamn─â, complexul Corbu ÔÇô Nunta╚Öi ÔÇô Histria, cetatea Histria. ├Än afara acestor arii strict ocrotite, sunt admise activit─â╚Ťi considerate tradi╚Ťionale: pescuit, v├ón─âtoare (cu respectarea unor restric╚Ťii), ecoturism, recoltarea de mic─â amploare a stufului, piscicultur─â ╚Öi chiar activit─â╚Ťi agricole limitate. ├Än trecut Delta Dun─ârii a fost afectat─â de unele ac╚Ťiuni de ÔÇ×valorificareÔÇŁ inadecvate ÔÇô recoltarea excesiv─â a stufului cu mijloace mecanizate, realizarea de desec─âri ├«n ÔÇ×incinte ├«ndiguiteÔÇŁ pentru extinderea terenurilor cultivate etc. Pericole ce se men╚Ťin constant sunt braconajul ╚Öi supraexploatarea resurselor piscicole.
BIO- ÔÇ×via╚Ť─â, fiin╚Ť─â vieÔÇŁ. ÔŚŐ gr. bios ÔÇ×via╚Ť─âÔÇŁ > fr. bio-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. bio-. Ôľí ~bibliografie (v. biblio-, v. -grafie), s. f., scriere care cuprinde prezentarea vie╚Ťii cuiva ╚Öi lista analitic─â a lucr─ârilor sale; ~blast (v. -blast), s. n., 1. Substan╚Ť─â ipotetic─â vie, component─â fundamental─â a citoplasmei. 2. Celul─â capabil─â s─â tr─âiasc─â independent; ~calorimetrie (v. calori-, v. -metrie1), s. f., parte a biologiei care se ocup─â cu studiul fenomenelor calorice produse de activitatea organic─â; ~cenologie (v. ceno-1, v. -logie1), s. f., disciplin─â care se ocup─â cu studiul biocenozelor; ~cenometru (v. ceno-1, v. -metru1), s. n., dispozitiv pentru colectarea cantitativ─â a nevertebratelor din ierburi; ~cenoz─â (v. -cenoz─â1), s. f., ansamblul organismelor animale ╚Öi vegetale legate de un anumit loc de via╚Ť─â, form├«nd un tot unitar; ~ciclu (v. -ciclu), s. n., 1. Ciclu vital evolutiv al unui organism. 2. Ansamblul transform─ârilor ciclice din natur─â care implic─â totalitatea organismelor vii. 3. Subdiviziune a biosferei, cuprinz├«nd biocenozele din principalele medii de via╚Ť─â; ~cid (v. -cid), adj., s. n., (substan╚Ť─â) care poate distruge un organism vegetal sau animal; ~climagram─â (v. clima-, v. -gram─â), s. f., grafic rezultat din suprapunerea cerin╚Ťelor termohidrice ale unei specii, exprimate cifric, peste diagrama climatului unei localit─â╚Ťi date; ~climatolog (v. climato-, v. -log), s. m., specialist ├«n bioclimatologie; ~climatologie (v. climato-, v. -logie1), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â rela╚Ťiile dintre organisme ╚Öi clim─â; ~coloid (v. colo-2, v. -id), s. m., substan╚Ť─â coloidal─â prezent─â ├«n celulele sau ├«n ╚Ťesuturile organismelor; ~cor (~chor) (v. -cor), s. n., 1. Linie de hotar ├«ntre regiunile floristice sau faunistice. 2. Grupare de plante ╚Öi animale ├«n cadrul unui biotop; ~corie (~chorie) (v. -corie2), s. f., parte a biocenozei cu durata de existen╚Ť─â redus─â, care apare ca urmare a unor condi╚Ťii favorabile; sin. microcenoz─â; ~crom (v. -crom), adj., s. m., 1. adj., Cu pigmenta╚Ťie biologic─â. 2. s. m., Pigment produs de plante sau de animale; ~derm─â (v. -derm), s. f., totalitatea organismelor din biocenoza unei ape care tr─âiesc pe tegumentul animalelor; ~dinamic (v. -dinamic), adj., referitor la fenomenele dinamice vitale ale organismelor; ~dozimetru (v. dozi-, v. -metru1), s. n., aparat pentru stabilirea cantit─â╚Ťii de raze ultraviolete, necesar─â pentru producerea unui eritem minim; ~ecologie (v. eco-1, v. -logie1), s. f., ecologie a plantelor ╚Öi animalelor; ~electrogenez─â (v. electro-, v. -genez─â), s. f., proces de producere a electricit─â╚Ťii ├«n celulele ╚Öi ╚Ťesuturile organismelor vii; ~ergonomie (v. ergo-, v. -nomie), s. f., ramur─â a ergonomiei care studiaz─â oboseala organismului ├«n rela╚Ťie cu durata zilei de munc─â, cu repausul, cu orarul, cu alimenta╚Ťia etc.; ~fag (v. -fag), adj., care se hr─âne╚Öte cu organisme vii; ~fenomenologie (v. fenomeno-, v. -logie1), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul fenomenelor vie╚Ťii; ~fil (v. -fil1), adj., (despre elemente chimice) care se concentreaz─â ├«n corpul vie╚Ťuitoarelor; ~filaxie (v. -filaxie), s. f., ansamblu de mecanisme defensive ale organismului; ~fite (v. -fit), s. f. pl., microorganisme care nu produc tulbur─âri organismelor-gazd─â; ~fi╚Ťie (v. -fi╚Ťie), s. f., stare de echilibru instabil al organismului animal sau vegetal, ├«n care se g─âsesc inactive unele virusuri; ~for (v. -for), s. n., 1. Unitate a substan╚Ťei ereditare. 2. Ultima unitate ipotetic─â a celulei; ~fotogenez─â (v. foto-, v. -genez─â), s. f., fenomen de producere a luminii reci de c─âtre unele vie╚Ťuitoare; sin. bioluminescen╚Ť─â; ~gen (v. -gen1), adj., s. m. ╚Öi n., 1. adj., (Despre roci) Care a luat na╚Ötere prin activitatea organismelor. 2. adj., (Despre organisme) Care tr─âie╚Öte parazit pe alt organism viu. 3. s. m., Molecul─â ipotetic─â, purt─âtoare a fenomenelor specifice vie╚Ťii. 4. s. n., ├Ängr─â╚Ö─âm├«nt agricol ob╚Ťinut din culturi de bacterii bogate ├«n azot; ~genez─â (v. -genez─â), s. f., teorie potrivit c─âreia orice fiin╚Ť─â provine numai din alt─â fiin╚Ť─â care a procreat-o; ~genic (v. -genic), adj., 1. Produs de materia vie. 2. Referitor la valoarea nutritiv─â a unei ape pentru microorganisme; ~genie (v. -genie1), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â dezvoltarea ontogenetic─â ╚Öi evolu╚Ťia filogenetic─â a organismelor animale ╚Öi vegetale; ~geocenologie (v. geo-, v. ceno-1, v. -logie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â distribu╚Ťia geografic─â a comunit─â╚Ťilor vegetale ╚Öi animale; ~geocenoz─â (v. geo-, v. -cenoz─â1), s. f., complex unitar al suprafe╚Ťei P─âm├«ntului ├«n care biocenoza, ╚Öi p─âr╚Ťile respective din litosfer─â, hidrosfer─â, atmosfer─â ╚Öi pedosfer─â se condi╚Ťioneaz─â reciproc; ~geograf (v. geo-, v. -graf), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n biogeografie; ~geografie (v. geo-, v. -grafie), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â reparti╚Ťia organismelor vegetale ╚Öi animale pe suprafa╚Ťa terestr─â; ~glif─â (v. -glif), s. f., urm─â l─âsat─â de vie╚Ťuitoarele fosile pe suprafa╚Ťa inferioar─â a straturilor sedimentare; ~gnoz─â (v. -gnoz─â), s. f., studiu al cunoa╚Öterii proceselor care au loc ├«n materia vie; ~graf (v. -graf), s. m. ╚Öi f., autor de biografii; ~grafie (v. -grafie), s. f., expunere oral─â sau scris─â a vie╚Ťii unei persoane; ~gram─â (v. -gram─â), s. f., reprezentare grafic─â a unui biosistem sau a varia╚Ťiilor lui ├«n timp; ~id (v. -id), adj., (despre un sistem viabil) capabil s─â manifeste propriet─â╚Ťi specifice vie╚Ťii numai ├«n interiorul unui alt organism; ~lit (v. -lit1), s. n., roc─â sedimentar─â provenind din transformarea substan╚Ťei organice a vie╚Ťuitoarelor; ~litic (v. -litic2), adj., care distruge via╚Ťa; ~liz─â (v. -liz─â), s. f., descompunere a materiei vii sub ac╚Ťiunea fermen╚Ťilor; ~log (v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n biologie; ~logie (v. -logie1), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â organismele vii ╚Öi diferitele aspecte ale vie╚Ťii; ~meteorolog (v. meteoro-, v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n biometeorologie; ~meteorologie (v. meteoro-, v. -logie1), s. f., studiul influen╚Ťei factorilor climatici asupra fiin╚Ťelor vii; ~metrie (v. -metrie1), s. f., metod─â de cercetare a fenomenelor biologice prin m─âsur─âtori efectuate asupra fiin╚Ťelor vii; ~metru (v. -metru1), s. n., denumire generic─â pentru instrumentele de m─âsurare a st─ârii de s─ân─âtate; ~microscop (v. micro-, v. -scop), s. n., aparat special, utilizat ├«n biomicroscopie; ~microscopie (v. micro-, v. -scopie), s. f., examen microscopic al celulelor ╚Öi ╚Ťesuturilor vii; ~morfogenez─â (v. morfo-, v. -genez─â), s. f., proces de dezvoltare a caracterelor biologice ╚Öi morfologice ale organismelor, ├«n func╚Ťie de condi╚Ťiile de existen╚Ť─â; ~morfoz─â (v. -morfoz─â), s. f., 1. Totalitatea modific─ârilor structurale ╚Öi func╚Ťionale ale organismelor. 2. Ac╚Ťiune morfogenetic─â a organismelor vii asupra altora; ~necroz─â (v. -necroz─â), s. f., proces de distrugere a unui ╚Ťesut organic, ca urmare a unor leziuni distrofice; ~nomie (v. -nomie), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care se ocup─â cu legile de manifestare a vie╚Ťii; ~nomogenez─â (v. nomo-1, v. -genez─â), s. f., proces biologic evolutiv determinat prin legi cauzale ╚Öi logice; ~noz─â (v. -noz─â), s. f., tulburare a activit─â╚Ťii normale a unui organism produs─â de un agent patogen viu; ~patologie (v. pato-, v. -logie1), s. f., patologie privit─â din perspectiv─â biologic─â; ~plasm─â (v. -plasm─â), s. f., 1. Materie organic─â vie, care intr─â ├«n constitu╚Ťia tuturor vie╚Ťuitoarelor. 2. Substan╚Ťa fundamental─â, v├«scoas─â ╚Öi vie, a celulei; ~plast (v. -plast), s. n., particul─â citoplasmatic─â vie, capabil─â de a se reproduce singur─â; ~plastic (v. -plastic), adj., referitor la proprietatea celulelor vii, de a-╚Öi reface distrugerile suferite; ~poiez─â (v. -poiez─â), s. f., totalitatea fenomenelor care au contribuit la apari╚Ťia organismelor vii; ~pulpectomie (v. pulp/o-, v. -ectomie), s. f., extirpare a pulpei dentare vii; ~ritmogram─â (v. ritmo-, v. -gram─â), s. f., reprezentare grafic─â a ritmurilor biologice ale organismului; ~scopie (v. -scopie), s. f., 1. Observa╚Ťie a proceselor vitale. 2. Studiul vie╚Ťii pe baz─â de observa╚Ťii; ~sfer─â (v. -sfer─â), s. f., totalitatea organismelor vegetale ╚Öi animale care tr─âiesc pe suprafa╚Ťa p─âm├«ntului; ~sociologie (v. socio-, v. -logie1), s. f., 1. Teorie ne╚Ötiin╚Ťific─â care explic─â via╚Ťa social─â ╚Öi politic─â, ├«n primul r├«nd prin factori biologici. 2. Studiu al comunit─â╚Ťilor vegetale ╚Öi animale, fundamentat pe ideea analogiei dintre structurile sociale ╚Öi cele ecologice; ~spectrometrie (v. spectro-, v. -metrie1), s. f., aplicare a metodelor spectrometrice pentru determinarea prezen╚Ťei unui material str─âin; ~spectroscopie (v. spectro-, v. -scopie), s. f., examinare a ╚Ťesuturilor vii, cu ajutorul spectroscopului; ~speolog (v. speo-, v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n biospeologie; ~speologie (v. speo-, v. -logie1), s. f., disciplina care studiaz─â via╚Ťa plantelor ╚Öi a animalelor cavernicole; ~stratigrafie (v. strati-, v. -grafie), s. f., disciplin─â care studiaz─â r─âsp├«ndirea organismelor de-a lungul epocilor geologice ╚Öi depozitele sedimentare cu ajutorul fosilelor; ~stratinomie (v. strati-, v. -nomie), s. f., parte a paleontologiei care studiaz─â condi╚Ťiile ├«n care au fost ├«nglobate ├«n depozitele sedimentare fosilele vegetale ╚Öi animale de-a lungul erelor geologice; ~taxie (v. -taxie), s. f., disciplin─â care se ocup─â cu clasificarea organismelor vii; sin. biotaxonomie; ~taxonomie (v. taxo-, v. -nomie), s. f., biotaxie*; ~tehnologie (v. tehno-, v. -logie1), s. f., elaborarea de tehnici ╚Öi de metodologii ╚Ötiin╚Ťifice pe baza ├«n╚Ťelegerii proceselor biologice la toate nivelele de organizare a biosferei; ~telemetrie (v. tele-, v. -metrie1), s. f., m─âsurare ╚Öi determinare a unor procese vitale de la distan╚Ť─â; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a produselor biologice ├«n scop terapeutic; ~termogenez─â (v. termo-, v. -genez─â), s. f., transformare a energiei chimice ├«n c─âldur─â la nivel celular; ~tip (v. -tip), s. n., 1. Grup de indivizi care au aceea╚Öi constitu╚Ťie genetic─â ╚Öi care nu se deosebesc morfologic, prezent├«nd, ├«n schimb, diferen╚Ťe de ordin biologic. 2. Tip constitu╚Ťional. 3. Grup de germeni cu propriet─â╚Ťi biochimice asem─ân─âtoare, ├«n cadrul unei specii; ~tipologie (v. tipo-, v. -logie1), s. f., 1. Ramur─â a biologiei care studiaz─â biotipurile. 2. Disciplin─â care cerceteaz─â pentru fiecare individ rela╚Ťiile posibile ├«ntre structura corpului ╚Öi comportamentul psihologic; ~tom (v. -tom), s. n., aparat cu ajutorul c─âruia se realizeaz─â tomografia; ~tomie (v. -tomie), s. f., studiul structurii unui organism vegetal sau animal prin disec╚Ťie; ~top (v. -top), s. n., teritoriu de via╚Ť─â limitat, cu condi╚Ťii ecologice relativ similare; ~trof (v. -trof), adj., (despre organisme) care se hr─âne╚Öte cu substan╚Ťe existente ├«n fiin╚Ťele vii; ~trofic (v. -trofic), adj., referitor la nutri╚Ťia ╚Ťesuturilor organice; ~zom (v. -zom), s. m., unitate organic─â ╚Öi func╚Ťional─â din citoplasm─â.

Biosfer─â dex online | sinonim

Biosfer─â definitie

Intrare: biosfer─â
biosfer─â substantiv feminin
  • silabisire: bi-o-; mf. -sfe-