Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru bionic─â

bi├│nic, ~─â [At: DEX2 / P: bi-o- / Pl: ~ici, -ice / E: fr bionique] 1 sf ╚śtiin╚Ť─â care studiaz─â mecanismele proceselor biologice, ├«n scopul g─âsirii unor modele analoage aplicabile ╚Ötiin╚Ťelor tehnice. 2 sf (├Äs) -─â informa╚Ťional─â Ramur─â a bionicii (1) care studiaz─â mecanismele de recep╚Ťie, stocare, prelucrare ╚Öi transmitere a informa╚Ťiei la sistemele biologice pentru transpunerea lor ├«n tehnica informa╚Ťional─â. 3 a De bionic─â (1). 4 a Care apar╚Ťine bionicii (1). 5 a Referitor la bionic─â (1).
BI├ôNIC, -─é, bionici, -ce, adj., s. f. 1. S. f. Disciplin─â care se ocup─â cu studiul proceselor biologice ╚Öi al structurii organismelor vii. ÔŚŐ (├Än sintagma) Bionic─â informa╚Ťional─â = ramur─â a bionicii care studiaz─â mecanismele de recep╚Ťie, stocare, prelucrare ╚Öi transmitere a informa╚Ťiei la sistemele biologice ├«n vederea transpunerii lor ├«n tehnica informa╚Ťional─â. 2. Adj. De bionic─â (1). [Pr.: bi-o-] ÔÇô Din fr. bionique.
BI├ôNIC, -─é, bionici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Denumire dat─â preocup─ârilor privitoare la dispozitivele ╚Öi mecanismele din sistemele vii, ├«n scopul g─âsirii unor modele pentru ╚Ötiin╚Ťele tehnice. ÔŚŐ (├Än sintagma) Bionic─â informa╚Ťional─â = ramur─â a bionicii care studiaz─â mecanismele de recep╚Ťie, stocare, prelucrare ╚Öi transmitere a informa╚Ťiei la sistemele biologice ├«n vederea transpunerii lor ├«n tehnica informa╚Ťional─â. 2. Adj. De bionic─â (1). [Pr.: bi-o-] ÔÇô Din fr. bionique.
BI├ôNIC─é s. f. Denumire dat─â preocup─ârilor privitoare la dispozitivele ╚Öi mecanismele din sistemele vii, ├«n scopul g─âsirii unor modele pentru ╚Ötiin╚Ťele tehnice. [Pr.: bi-o-] ÔÇô Din fr. bionique.
bi├│nic─â (bi-o-) s. f., g.-d. art. bi├│nicii
bi├│nic adj. m., pl. bi├│nici; f. sg. bi├│nic─â, pl. bi├│nice
bi├│nic─â s. f. (sil. bi-o-), g.-d. art. bi├│nicii
BIÓNICĂ s. v. biotehnică.
BIÓNIC, -Ă adj. Referitor la bionică. [< fr. bionique].
BI├ôNIC─é s.f. Ramur─â a ciberneticii care ├«╚Öi propune s─â introduc─â principiile de func╚Ťionare a sistemelor vii (├«n special ale creierului) ├«n electronic─â. [< fr. bionique].
BI├ôNIC, -─é I. adj. referitor la bionic─â. II. s. f. ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â procesele biologice ╚Öi structura organismelor vii, cu scopul de a g─âsi ├«n ele modele pentru tehnic─â; biotehnic─â. (< fr. bionique)
BI├ôNIC─é f. Ramur─â a ciberneticii care se ocup─â cu aplicarea principiilor de func╚Ťionare a sistemelor vii ├«n electronic─â. [Sil. bi-o-] /<fr. bionique
bi├│nic─â s. f. (biol.) ÔŚŐ ÔÇ×Bionica: ╚Ötiin╚Ťa sistemelor al c─âror principiu este sugerat de sistemele naturale.ÔÇŁ R.lit. 1 X 68 p. 23. ÔŚŐ ÔÇ×De fapt ce este bionica? ├«ntreab─â autorul P.R. ├«n introducerea articolului. Aceast─â ╚Ötiin╚Ť─â ambi╚Ťioas─â, pasionant─â ÔÇô r─âspunde el ÔÇô vrea s─â fie o tentativ─â de apropiere a disciplinelor biologice ╚Öi fizico-matematice. Ea ar putea fi definit─â ╚Öi ca ┬źarta de a utiliza cunoa╚Öterea sistemelor vii pentru a g─âsi solu╚Ťii problemelor tehnice┬╗.ÔÇŁ Sc. 25 XII 77 p. 5 (din fr. bionique, engl. bionic, it. bionica; PR 1958; bionica s-a n─âscut oficial ├«n 1960, cf. DMN; DMC; BD 1966, MNC 1980, PN 1988; D.Filoz.; DEX, DN3)
BI├ôNIC─é (< engl. {i}) s. f. Disciplin─â care se ocup─â cu studiul proceselor biologice ╚Öi al structurii organismelor vii, ├«n scopul rezolv─ârii prin similitudine a unor probleme tehnice ╚Öi al cre─ârii de sisteme tehnice (modele) care s─â prezinte caracteristici func╚Ťionale asem─ân─âtoare func╚Ťiilor organismelor vii.

Bionic─â dex online | sinonim

Bionic─â definitie

Intrare: bionic
bionic adjectiv
Intrare: bionic─â
bionic─â substantiv feminin
  • silabisire: bi-o-