bioluminescénță sf [At: DEX2 / V: -nis- / P: bi-o- / Pl: ~țe / E: fr, eg bioluminescence] 1 Proprietate a unor organisme vii de a emite lumină. 2 Lumină produsă de unele organisme vii.

bioluminiscénță sf vz bioluminescență

BIOLUMINESCÉNȚĂ s. f. Lumină rece produsă de organisme vii (licurici, pești abisali, ciuperci) sau de microorganisme, prin oxidarea unei substanțe proprii (luciferina). [Pr.: bi-o-. – Var.: bioluminiscență s. f.] – Din fr., engl. bioluminescence.

BIOLUMINISCÉNȚĂ s. f. v. bioluminescență.

BIOLUMINESCÉNȚĂ s. f. Proprietate a unor ființe vii de a fi bioluminescente; lumină produsă de organisme vii. [Pr.: bi-o-. – Var.: bioluminiscență s. f.] – Din fr., engl. bioluminescence.

BIOLUMINISCÉNȚĂ s. f. v. bioluminescență.

BIOLUMINESCÉNȚĂ s. f. Proprietatea unor ființe vii de a emite lumină. [Pr.: bi-o-] – Din fr. bioluminescence.

bioluminescénță / bioluminiscénță (bi-o-) s. f., g.-d. art. bioluminescénței / bioluminiscénței

bioluminescénță s. f. (sil. bi-o-), g.-d. art. bioluminescénței

BIOLUMINESCÉNȚĂ s.f. Proprietate a unor ființe vii (bacterii, insecte, pești etc.) de a emite lumină. [Cf. fr. bioluminescence].

BIOLUMINISCÉNȚĂ s. f. luminescență produsă de unele bacterii, insecte, pești etc. datorită unor reacții biologice; biofotogeneză. (< fr. bioluminescence)

BIOLUMINESCÉNȚĂ f. Luminescență biologică proprie unor organisme vii (bacterii, pești, insecte), datorită proceselor chimice din corpul lor. [Sil. bi-o-lu-mi-nes-cen-ță] /<fr. bioluminescence

BIOLUMINISCÉNȚĂ (< fr. {i}) s. f. Lumină rece produsă de organisme vii (licurici, pești abisali, ciuperci) sau de microorganisme, prin oxidarea unei substanțe proprii (luciferina).