biologísm sn [At: DEX2 / P: bi-o- / E: fr biologisme] Doctrină care consideră fenomenele fizice, psihice și sociale drept manifestări biologice.

BIOLOGÍSM s. n. Doctrină care consideră fenomenele fizice, psihice și sociale drept manifestări biologice. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biologisme.

BIOLOGÍSM s. n. Doctrină care consideră fenomenele fizice, psihice și sociale drept manifestări biologice. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biologisme.

biologísm (bi-o-) s. n.

biologísm s. n. (sil. bi-o-)

BIOLOGÍSM s.n. Poziție teoretică care reduce procesul social la factorii biologici; transpunerea mecanică a unor legi biologice la viața societății, teorie care substituie legilor vieții sociale legi biologice. [Pron. bi-o-. / cf. fr. biologisme, germ. Biologismus].

BIOLOGÍSM s. n. teorie care încearcă să explice cunoștința și ansamblul fenomenelor psihice prin factorii biologici și fiziologici. (< fr. biologisme)

BIOLOGÍSM n. Teorie care transpune în mod mecanic legile biologice în viața societății, reducând procesul social la factorii biologici. [Sil. bi-o-] /<fr. biologisme