Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru biogenetică

biogenétic, ~ă [At: DEX2 / P: bi-o- / Pl: ~ici, -ice / E: fr biogénetique] 1 De biogeneză. 2 Referitor la biogenetică. 3 Care aparține biogeneticii.
BIOGENÉTIC, -Ă, biogenetici, -ce, adj. Care se referă la biogeneză, care aparține biogenezei. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biogénétique.
BIOGENÉTIC, -Ă, biogenetici, -ce, adj. Care se referă la biogeneză, care aparține biogenezei. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. biogénétique.
biogenétic (bi-o-) adj. m., pl. biogenétici; f. biogenétică, pl. biogenétice
biogenétic adj. (sil. bi-o-) → genetic
BIOGENÉTIC, -Ă adj. Referitor la biogeneză. [< fr. biogénétique].
BIOGENÉTICĂ s.f. Biogeneză (1). [< fr. biogénétique].
BIOGENÉTIC, -Ă I. adj. referitor la biogenetică. II. s. f. studiul apariției și evoluției vieții; biogenie. (< fr. biogénétique)
BIOGENÉTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de biogeneză; propriu biogenezei. [Sil. bi-o-] /<fr. biogénétique

Biogenetică dex online | sinonim

Biogenetică definitie

Intrare: biogenetic
biogenetic adjectiv
  • silabisire: bi-o-
Intrare: biogenetică
biogenetică