biodegradáre s. f., g.-d. art. biodegradării

BIODEGRADÁRE s. f. proces de descompunere, de distrugere a unui produs biodegradabil. (după fr. biodégradation)

biodegradáre s. f. (biol.) Degradare ca efect al acțiunii unor microorganisme ◊ „Specialiști din cadrul unei societăți petroliere franceze [...] au pus la punct un nou și economic procedeu de combatere a «mareelor negre» prin biodegradarea hidrocarburilor efectuată de microorganisme [...]” I.B. 13 II 84 p. 8 (din bio- + degradare; cf. engl. biodegradation; BD 1970)

BIODEGRADÁRE (< bio + degradare) s. f. Proces de descompunere a substanțelor organice de către enzimele produse de organisme vii, în special bacterii și ciuperci microscopice. Prin b. se asigură ciclul elementelor în natură. Există și substanțe care nu se supun acestui proces (recalcitranță moleculară).