Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru biochimie

biochim├şe sf [At: MACAROVICI, CH. 16 / P: bi-o-chi-mi-e / Pl: ~ii / E: fr biochimie] ╚śtiin╚Ť─â care studiaz─â compozi╚Ťia ╚Öi procesele chimice ale materiei.
BIOCHIM├ŹE s. f. ╚śtiin╚Ť─â care studiaz─â compozi╚Ťia ╚Öi procesele chimice ale materiei vii; chimie biologic─â. [Pr.: bi-o-] ÔÇô Din fr. biochimie.
BIOCHIM├ŹE s. f. ╚śtiin╚Ť─â care studiaz─â compozi╚Ťia ╚Öi procesele chimice ale materiei vii; chimie biologic─â. [Pr.: bi-o-] ÔÇô Din fr. biochimie.
BIOCHIM├ŹE s. f. Parte a chimiei care studiaz─â compozi╚Ťia chimic─â a materiei vii ╚Öi procedeele chimice care se petrec ├«n aceast─â materie; chimie biologic─â. Biochimia ramur─â a ╚Ötiin╚Ťei desconsiderat─â ╚Öi slab dezvoltat─â ├«n trecut ÔÇô este chemat─â s─â aduc─â o puternic─â contribu╚Ťie ├«n studierea unor probleme de baz─â ale biologiei, fiziologiei, medianei, ╚Ötiin╚Ťei agricole etc. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2699.
BIOCHIM├ŹE s. f. Parte a chimiei care studiaz─â compozi╚Ťia chimic─â a materiei vii ╚Öi procesele chimice care se petrec ├«n aceast─â materie. [Pr.: bi-o-] ÔÇô Dup─â fr. biochimie.
biochim├şe (bi-o-) s. f., art. biochim├şa, g.-d. biochim├şi, art. biochim├şei
biochim├şe s. f. (sil. bi-o-) Ôćĺ chimie
BIOCHIM├ŹE s. chimie biologic─â.
BIOCHIM├ŹE s.f. Ramur─â a biologiei care se ocup─â cu studiul fenomenelor chimice ce se petrec ├«n organismele vii; chimie biologic─â. [Cf. fr. biochimie].
BIOCHIM├ŹE s. f. ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â structura ╚Öi procesele chimice specifice materiei vii; chimie biologic─â. (< fr. biochimie)
BIOCHIM├ŹE f. Ramur─â a biologiei care se ocup─â cu studiul compozi╚Ťiei chimice a materiei vii ├«n corela╚Ťie cu procesele ei biologice; chimie biologic─â. [Art. biochimia; G.-D. biochimiei; Sil. -mi-e] /<fr. biochimie
BIOCHIMIE s. chimie biologic─â.
BIOCHIM├ŹE (< fr. {i}) s. f. ╚śtiin╚Ť─â care studiaz─â organizarea, structurarea ╚Öi transformarea combina╚Ťiilor chimice ├«n organisme vii. Este format─â din b. static─â sau descriptiv─â (descrie combina╚Ťiile chimice din organismele vii) ╚Öi b. dinamic─â (cercetarea metabolismului). Primele concep╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice privind starea de boal─â, ereditatea, regimul de via╚Ť─â, influen╚Ťa mediului ├«nconjur─âtor asupra organismului se datoresc lui Hipocrat din Kos, Galenus din Pergam, Ibn-Sina (Avicena), Paracelsus, Van Helmont ╚Ö.a. Descoperirile ulterioare au preg─âtit premisele pe baza c─ârora Lavoisier a demonstrat rolul oxigenului ├«n procesele arderii ╚Öi ├«n respira╚Ťia plantelor ╚Öi animalelor, cercet─ârile sale fond├«nd subramuri ale disciplinei (b. vegetal─â ╚Öi b. animal─â). Realizarea primelor sinteze in vitro (Fr. W├Âhler, ureea, 1828; N.N. Zinin, anilina, 1842; H. Kolbe, acidul acetic, 1845 ╚Ö.a.) a demonstrat posibilit─â╚Ťile nelimitate ale sintezei organice, ├«ndrept├«nd preocup─ârile c─âtre elaborarea unor metode noi de determinare, calitativ─â ╚Öi cantitativ─â, a produselor rezultate ├«n cursul reac╚Ťiilor biochimice, ├«n aceast─â perioad─â b. constituindu-se ca ╚Ötiin╚Ť─â de sine st─ât─âtoare. ├Än sec. 20, principalele direc╚Ťii de cercetare au avut ca obiect: acizii nucleici, proteinele, enzimele, alcaloizii, carotenoidele, antibioticele, contrac╚Ťia muscular─â ╚Ö.a. Rezultate ob╚Ťinute au r─âspl─âtit activitatea unor chimi╚Öti, biochimi╚Öti ╚Öi medici (L. Pauling, H. Corey, J.H. Northrop, J.C. Kendrew, M.F. Perrutz, S. Moore, W. Stein ╚Ö.a.) cu Premiul Nobel. ├Än ultimele decenii s-au dezvoltat ╚Öi cercet─âri de b. industrial─â ╚Öi b. cosmic─â. ├Än Rom├ónia, contribu╚Ťii ├«n domeniu au avut: C. Davila, A. Bernath, I. Athanasiu, D. C─âlug─âreanu, E. Riegler, V. Cioc├«lteu, E. Macovschi, C. Bodea, C. Rabega ╚Ö.a.

Biochimie dex online | sinonim

Biochimie definitie

Intrare: biochimie
biochimie substantiv feminin
  • silabisire: bi-o-