bioacumulare definitie

7 definiții pentru bioacumulare

bioacumuláre sf [At: DEX2 / P: bi-o-a- / Pl: ~lări / E: bio- + acumulare] Proces de acumulare (în sol) a substanțelor organice în urma descompunerii resturilor animale și vegetale, care fertilizează pământul.
BIOACUMULÁRE, bioacumulări, s. f. Proces de acumulare în sol a substanțelor organice în urma descompunerii resturilor vegetale și animale, care contribuie la fertilizarea pământului. [Pr.: bi-o-a-] – Bio- + acumulare.
BIOACUMULÁRE, bioacumulări, s. f. Proces de acumulare în sol a substanțelor organice în urma descompunerii resturilor vegetale și animale, care contribuie la fertilizarea pământului. [Pr.: bi-o-a-] – Bio- + acumulare.
bioacumuláre (bi-o-) s. f., g.-d. art. bioacumulắrii; pl. bioacumulắri
bioacumuláre s. f. (sil. bi-o-) → acumulare
BIOACUMULÁRE s.f. Proces de acumulare în plante a unor substanțe, care, după descompunerea materialului vegetal, rămân în sol, fertilizându-l. [Pron. bi-o-a-. / cf. gr. bios – viață, lat. accumulare – a aduna].
BIOACUMULÁRE s. f. proces de acumulare în structura solului a substanțelor organice rezultate în urma descompunerii resturilor de plante și animale. (după fr. bioaccumulation)

bioacumulare dex

Intrare: bioacumulare
bioacumulare substantiv feminin
  • silabisire: bi-o-