Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru binom

binóm sn [At: CULIANU, A. 40 / Pl: ~oame / E: fr binome] 1 (Mat) Sumă algebrică de doi termeni cu una sau mai multe variabile. 2 (Mat; îs) -ui lui Newton Formulă ce dă dezvoltarea puterilor întregi oarecare ale unui binom (1). 3 Ansamblu de două elemente.
BIN├ôM, binoame, s. n. Expresie algebric─â constituit─â din suma sau diferen╚Ťa a doi termeni (monoame). ÔÇô Din fr. bin├┤me.
BIN├ôM, binoame, s. n. Expresie algebric─â format─â din doi termeni (monoame) separa╚Ťi de semnul + sau -. ÔÇô Din fr. bin├┤me.
BINÓM, binomi, s. m. Expresie algebrică constituită din suma a doi termeni (fiecare dintre ei formînd un monom).
BIN├ôM, binoame, s. n. Expresie algebric─â constituit─â din suma a doi termeni. ÔÇô Fr. bin├┤me.
binóm s. n., pl. binoáme
binóm s. n., pl. binoáme
BIN├ôM s.n. Expresie algebric─â alc─âtuit─â din doi termeni. [Pl. -oame. / < fr. bin├┤me, cf. lat. bis ÔÇô de dou─â ori, gr. nome ÔÇô diviziune].
BIN├ôM, -─é I. adj. (despre ecua╚Ťii) din doi termeni. II. s. n. 1. expresie algebric─â din suma sau diferen╚Ťa a doi termeni. 2. grup de dou─â elemente. (< fr. bin├┤me, lat. binomium)
BIN├ôM ~o├íme n. Expresie algebric─â, alc─âtuit─â din suma sau diferen╚Ťa a dou─â monoame. /<fr. bin├┤me
binom m. expresiune algebric─â cu doi termeni, separa╚Ťi prin semnele + sau -.
*bin├│m m. ╚Öi n., pl. oame (d. bi- ╚Öi -nom din monom). Mat. Expresiune algebric─â a do─ş termeni, ca a-b. Binomu lu─ş Newton, formul─â celebr─â pin care Newton a dezvoltat puterile unu─ş binom afectat de un exponent oarecare.
BI- ÔÇ×dublu, de dou─â ori, ├«ndoitÔÇŁ. ÔŚŐ L. bis ÔÇ×de dou─â oriÔÇŁ > fr. bi-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. bi-. Ôľí ~anter (v. -anter), adj., cu dou─â antere; ~atlon (v. -atlon), s. n., prob─â sportiv─â const├«nd ├«n dou─â ├«ncerc─âri atletice combinate; ~axifer (v. axi-, v. -fer), adj., care are dou─â axe florale; ~cefal (v. -cefal), adj., care are dou─â capete; ~centric (v. -centric), adj., care are dou─â centre; ~ciclic (v. -ciclic), adj., 1. Care prezint─â dou─â cicluri. 2. Dispus ├«n dou─â verticile sau cercuri. 3. (Despre un compus organic) A c─ârui formul─â con╚Ťine dou─â lan╚Ťuri ├«nchise; ~color (v. -color), adj., care are dou─â culori; ~corn (v. -corn), adj., care are dou─â antene sau dou─â coarne; ~cromie (v. -cromie), s. f., tip─âritur─â ├«n dou─â culori; ~cuspid (v. -cuspid), adj., care prezint─â dou─â v├«rfuri; ~dactilie (v. -dactilie), s. f., anomalie congenital─â ├«n care apar dou─â degete la o m├«n─â sau la un picior; ~fer (v. -fer), adj., (despre plante) care ├«nflore╚Öte ╚Öi care fructific─â de dou─â ori pe an; ~fid (v. -fid), adj., despicat ├«n dou─â; ~flor (v. -flor), adj., care are dou─â flori; ~form (v. -form), adj., cu dou─â forme; ~gam (v. -gam), adj., s. m. ╚Öi f., (persoan─â) care are dou─â so╚Ťii sau care a contractat dou─â c─âs─âtorii paralele; ~gamie (v. -gamie), s. f., situa╚Ťie a unei persoane bigame; ~lingv (v. -lingv), adj., care vorbe╚Öte ╚Öi care scrie ├«n dou─â limbi; ~lobectomie (v. lob/o-, v. -ectomie), s. f., rezec╚Ťie a doi lobi pulmonari; ~man (v. -man2), adj., care are dou─â m├«ini; ~nom (v. -nom2), s. n., expresie algebric─â format─â din doi termeni; ~ped (v. -ped2), adj., s. n., (animal) cu dou─â picioare; ~penatifid (v. penati-, v. -fid), adj., care are limbul ├«mp─âr╚Ťit ├«n mai multe segmente dispuse ├«n mod penat; ~peniform (v. -peni, v. -form), adj., (despre mu╚Öchi) ale c─ârui fibre se insereaz─â angular pe dou─â fe╚Ťe ale unui tendon central; ~petal (v. -petal), adj., care are dou─â petale; ~rem─â (v. -rem─â), s. f., nav─â roman─â cu dou─â r├«nduri de v├«sle suprapuse; ~silab (v. -silab), adj., de dou─â silabe; sin. bisilabic; ~sulc (v. -sulc), adj., (despre animale) cu copita despicat─â; ~triflor (v. tri-, v. -flor), adj., care are de dou─â ori c├«te trei flori; ~univoc (v. uni-, v. -voc), adj., care se g─âse╚Öte ├«ntr-un raport reciproc ╚Öi exclusiv de unu la unu; ~valent (v. -valent), adj., 1. (Despre elemente chimice) Cu dou─â valen╚Ťe. 2. Care are dou─â valori; ~valve (v. -valv), adj., s. f. pl., 1. adj., Cu cochilia format─â din dou─â valve. 2. adj., (Despre capsule botanice) Format din dou─â p─âr╚Ťi. 3. s. f. pl., Clas─â de molu╚Öte acvatice marine ╚Öi dulcicole, cu corpul cuprins ├«ntr-o cochilie bivalv─â ╚Öi cu branhii lamelare.

Binom dex online | sinonim

Binom definitie

Intrare: binom
binom substantiv neutru