binișliu definitie

8 definiții pentru binișliu

binișlíu sm [At: FILIMON, ap. ȘIO / Pl: ~ii / E: tc binisly] (Înv) 1 Purtător de biniș (2). 2 (Pex) Curtean.
BINIȘLÍU, binișlii, s. m. (Înv.) Persoană care purta biniș; p. ext. curtean. – Din tc. binișlı.
BINIȘLÍU, binșlii, s. m. (Înv.) Persoană care purta biniș; p. ext. curtean. – Din tc. binișli.
BINIȘLÍU, binșlii, s. m. (Înv.) Persoană care purta biniș; curtean. – Tc. binișli.
binișlíu (înv.) s. m., art. binișlíul; pl. binișlíi, art. binișlíii (-li-ii)
binișlíu s. m., art. binișlíul; pl. binișlíi, art. binișlíii
binișliu m. purtător de biniș, curtean: Doamna cu boierii cei mari și binișlii săi FIL. [Turc. BINIȘLY].
binișlíŭ m. (turc. binišli). Vechĭ. Purtător de biniș, boĭer, curtean.

binișliu dex

Intrare: binișliu
binișliu substantiv masculin