bimpașă definitie

11 definiții pentru bimpașă

bímbașă sm [At: (a. 1788) IORGA, S. D. VIII, 105 / V: -aș, (pop) -mpașă / A și: -șa / Pl: ~și, -șale / E: tc bimbaši] (Înv) 1 Comandant peste 1000 de soldați în armata turcă. 2 (Fam; îe) A trăi ca (un) ~ A trăi în belșug.
bimpáșă sm vz bimbașă
BÍMBAȘĂ, bimbași, s. m. (Înv.) Comandant peste 1 000 de soldați în armata turcă. ◊ (Astăzi fam. în expr.) A trăi ca (un) bimbașă = a trăi în belșug. [Var.: bímpașă s. m.] – Din tc. binbașı.
BÍMPAȘĂ s. m. v. bímbașă.
BÍMBAȘĂ, bimbași, s. m. (Înv.) Comandant peste 1 000 de soldați în armata turcă. ◊ (Astăzi fam. în expr.) A trăi ca (un) bimbașă = a trăi în belșug. [Var.: bímpașă s. m.] – Din tc. binbași.
BÍMPAȘĂ s. m. v. bimbașă.
BÍMBAȘA, bimbași, s. m. (Înv.) Comandant peste 1 000 de soldați în armata turcă. ◊ (Astăzi în expr.) A trăi ca (un) bimbașa = a trăi în belșug. [Var.: bímpașa s. m.] – Tc. binbași.
BÍMPAȘA s. m. v. bimbașa.
bímbașă s. m., art. bímbașa, g.-d. art. bímbașei; pl. bímbași
bímbașă s. m., art. bímbașa, g.-d. art. bímbașei; pl. bímbași
BIMBÁȘĂ ~i m. ist. Comandant în vechea armată turcească care avea în subordinea sa o mie de ostași. /<turc. binbași

bimpașă dex

Intrare: bimbașă
bimbașă substantiv masculin
bimpașă