Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru bimetal

bimet├íl sn [At: LTR / Pl: ~e / E: fr bim├ętal] (Teh) 1 Produs realizat prin unirea mecanic─â a dou─â metale. 2 Organ alc─âtuit din dou─â rigle de metale diferite sudate care, datorit─â dilata╚Ťiilor tennice diferite, poate servi drept indicator.
BIMET├üL, bimetale, s. n. 1. Produs tehnic realizat prin unirea a dou─â metale. 2. Organ sensibil alc─âtuit din dou─â rigle de metale diferite sudate, care, prin deform─âri datorate dilata╚Ťiei termice, pot ac╚Ťiona un mecanism. ÔÇô Din fr. bim├ętal.
BIMET├üL, bimetale, s. n. 1. Produs tehnic realizat prin unirea a dou─â metale. 2. Organ sensibil alc─âtuit din dou─â rigle de metale diferite sudate, care, prin deform─âri datorate dilata╚Ťiei termice, pot ac╚Ťiona un mecanism. ÔÇô Din fr. bim├ętal.
BIMETÁL, bimetale, s. n. Produs tehnic realizat prin unirea a două metale. Dubleul este un bimetal.
BIMET├üL, bimetale, s. n. 1. Produs tehnic realizat prin unirea a dou─â metale. 2. Organ sensibil alc─âtuit din dou─â rigle de metale diferite, sudate pe toat─â lungimea lor, care, prin deform─âri datorite dilata╚Ťiei termice, pot ac╚Ťiona un mecanism de ├«nc─âlzire, de declan╚Öare etc. ÔÇô Fr. bim├ętal.
bimetál s. n., pl. bimetále
bimetál s. n., pl. bimetále
BIMET├üL s.n. 1. Produs ob╚Ťinut prin unirea mecanic─â a dou─â metale. 2. Organ sensibil, compus din dou─â vergele metalice diferite, sudate pe toat─â lungimea, servind pentru controlul temperaturilor. [Cf. germ. Bimetall, fr. bim├ętal].
BIMET├üL s. n. 1. semifabricat ob╚Ťinut prin unirea mecanic─â a dou─â metale. 2. organ sensibil compus din dou─â vergele metalice diferite, sudate pe toat─â lungimea, pentru controlul temperaturilor. (< fr. bim├ętal)
BIMET├üL ~e n. Produs ob╚Ťinut prin unirea mecanic─â a dou─â straturi de metale sau de aliaje, pentru a c─âp─âta alt produs cu propriet─â╚Ťi deosebite. /<fr. bim├ętal

Bimetal dex online | sinonim

Bimetal definitie

Intrare: bimetal
bimetal substantiv neutru