Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru bilingvism

bilingv├şsm sn [At: DA ms / V: (├«nv) -guism / Pl: ~e / E: fr bilinguisme] 1-2 (Sin) Fenomen de utilizare curent─â, de c─âtre o persoan─â, a dou─â limbi diferite.
BILINGV├ŹSM s. n. Fenomen de utilizare curent─â de c─âtre aceea╚Öi persoan─â a dou─â limbi diferite. ÔÇô Din fr. bilinguisme.
BILINGV├ŹSM s. n. Fenomen de utilizare curent─â de c─âtre aceea╚Öi persoan─â a dou─â limbi diferite. ÔÇô Din fr. bilinguisme.
BILINGV├ŹSM s. n. ├Äntrebuin╚Ťare, ├«n mod curent ╚Öi ├«n egal─â m─âsur─â, a dou─â limbi diferite de c─âtre acela╚Öi individ sau acela╚Öi grup social.
BILINGV├ŹSM s. n. Situa╚Ťia ├«n care se afl─â un vorbitor care folose╚Öte ├«n mod curent dou─â limbi diferite. ÔÇô Fr. bilinguisme.
bilingv├şsm (-lin-gvism) s. n.
bilingv├şsm s. n.
BILINGV├ŹSM s.n. Situa╚Ťie ├«n care se afl─â un vorbitor sau un grup social care folose╚Öte ├«n mod curent dou─â limbi. [< fr. bilinguisme].
BILINGV├ŹSM s. n. situa╚Ťie a unui vorbitor bilingv. (< fr. bilinguisme)
BILINGV├ŹSM n. Situa╚Ťie de bilingv; cunoa╚Ötere ╚Öi folosire curent─â a dou─â limbi. /<fr. bilinguisme
BILINGV├ŹSM s. n. (< fr. bilinguisme): situa╚Ťie ├«n care se afl─â un vorbitor sau un grup social care folose╚Öte ├«n mod curent dou─â limbi; capacitatea unui individ sau a unei colectivit─â╚Ťi de a folosi, cu aceea╚Öi abilitate, ├«n raport cu situa╚Ťia istorico-geografic─â ╚Öi lingvistic─â ├«n care se g─âse╚Öte, dou─â limbi diferite ca mijloace de comunicare. Principiul care guverneaz─â rela╚Ťiile lingvistice ├«n cazul b. este, ├«n general, prestigiul de care se bucur─â limbile venite ├«n contact (acest lucru este valabil ╚Öi ├«n cazul contactului a dou─â dialecte sau a dou─â graiuri, prin intermediul vorbitorilor care le reprezint─â). B. poate dura sute de ani. El poate deveni preludiul unific─ârii limbilor ├«n contact, duc├ónd la ├«ncruci╚Öarea acestora (ca ├«n cazul b. bulgaro-slav din secolele al VII-lea ÔÇô al IX-lea, soldat cu asimilarea limbii altaice a bulgarilor de c─âtre slava meridional─â; ca ├«n cazul b. rom├óno-slav din nordul ╚Öi estul Dun─ârii, ├«ncheiat cu asimilarea limbii slave de c─âtre limba rom├ón─â; ca ├«n cazul b. latino-autohton din toate zonele romanizate, dup─â care limba latin─â s-a impus, asimil├ónd limbile autohtone etc.). Dar b. poate duce ╚Öi la o influen╚Ťare reciproc─â a limbilor ├«n contact, la un transfer reciproc de elemente, f─âr─â a se ajunge la ├«ncruci╚Öare (ca ├«n cazul b. latino-grec din Sicilia sau al celui rom├óno-maghiar din ╚Ťara noastr─â). Procesul de b. se poate explica prin mai multe ├«mprejur─âri: 1) prin micul trafic de frontier─â ÔÇô statuat sau nu ÔÇô ╚Öi prin amestecul istoric de popula╚Ťii diferite din zonele de grani╚Ť─â ├«ntre state. Acesta este un b. natural, pa╚Önic, neimpus, rezultat incon╚Ötient din contactele directe, normale dintre vorbitorii celor dou─â limbi care se afl─â astfel ├«n condi╚Ťii de egalitate. El poate dura foarte mult, la infinit, favoriz├ónd ╚Öi cultiv├ónd prietenia ├«ntre popoarele vecine. 2) prin statutul de imigrant ╚Öi de cet─â╚Ťean al unui nou stat. Acesta este un b. autoimpus, voit, ├«n care cele dou─â limbi se afl─â ├«n condi╚Ťii de inegalitate, acceptate de bun─â-voie de imigrant din nevoi de convie╚Ťuire ÔÇô materiale ╚Öi culturale. Durata acestui b. depinde de m─ârimea grupului de imigran╚Ťi, de continuitatea contactelor dintre ace╚Ötia, de interesul manifestat de fiecare imigrant fa╚Ť─â de p─âstrarea tradi╚Ťiilor proprii, de prestigiul limbii cu care acesta vine ├«n contact, de politica statului primitor fa╚Ť─â de imigran╚Ťi (mai ales) etc. 3) prin statutul de na╚Ťionalitate conlocuitoare sau de minoritate etnic─â ├«n mijlocul unei na╚Ťiuni majoritare de o alt─â limb─â, statut rezultat fie din condi╚Ťiile istorice de formare a na╚Ťiunii care ├«nglobeaz─â minoritatea etnic─â, fie din cuceririle teritoriale ╚Öi domina╚Ťia politic─â pe care o na╚Ťiune o impune acestei minorit─â╚Ťi. ├Än primul caz, este vorba de un b. istoric, natural, dezvoltat ├«n condi╚Ťii istorice inegale, a c─ârui durat─â depinde, cum am v─âzut, de m─ârimea grupului de vorbitori ce formeaz─â minoritatea etnic─â, de stabilitatea teritorial─â a acestuia, de continuitatea contactelor dintre vorbitorii lui sau dintre acesta ╚Öi ╚Ťara-mam─â, de interesul manifestat de c─âtre fiecare membru al grupului etnic fa╚Ť─â de p─âstrarea tradi╚Ťiilor proprii, de prestigiul limbii pe care minoritarii o vorbesc, de politica statului respectiv fa╚Ť─â de na╚Ťionalit─â╚Ťi (mai ales) etc. ├Än al doilea caz, este vorba de un b. impus prin for╚Ť─â, ├«n care cele dou─â limbi venite ├«n contact sunt ├«n condi╚Ťii de total─â inegalitate ╚Öi al c─ârui rezultat este anihilarea limbii vorbite de minoritatea respectiv─â. Durata acestui fel de b. depinde de m─ârimea grupului etnic, de stabilitatea teritorial─â a acestuia, de continuitatea contactelor dintre vorbitorii lui, de interesul manifestat de ace╚Ötia fa╚Ť─â de p─âstrarea tradi╚Ťiilor proprii, de prestigiul limbii vorbite de grupul etnic, de contactele vorbitorilor acestuia cu ╚Ťara-mam─â, de politica statului cuceritor fa╚Ť─â de grupurile etnice ├«nglobate prin for╚Ť─â (de obicei aceea de asimilare) etc.

Bilingvism dex online | sinonim

Bilingvism definitie

Intrare: bilingvism
bilingvism substantiv neutru