bilétă sf [At: DEX2 / Pl: ~te / E: fr bilette] (Teh) Țaglă.

BILÉTĂ, bilete, s. f. (Tehn.) Țaglă. – Din fr. billette.

BILÉTĂ, bilete, s. f. (Tehn.) Țaglă. – Din fr. billette.

BILÉTĂ, bilete, s. f. (Tehn.) Țaglă. – Fr. billette.

bilétă (semifabricat, parte a unui par) s. f., g.-d. art. bilétei; pl. biléte

bilétă s. f., pl. biléte

BILÉTĂ s. v. țaglă.

BILÉTĂ s.f. Semifabricat din oțel cu secțiunea pătrată, din care se laminează bare, sârme etc. și din care se stanțează diferite piese; țaglă. [Pl. -te. / < fr. billette].

BILÉTĂ s. f. semifabricat din oțel cu secțiunea pătrată, din care se laminează bare, sârme etc.; țaglă. (< fr. billette)

BILETĂ s. (TEHN.) țaglă. (~ pentru bare, sîrme.)