bilabial definitie

12 definiții pentru bilabial

bilabiál, ~ă sn, a [At: DA ms / P: ~bi-al / Pl: ~e / E: fr bilabial] (Fon) 1-2 (Sunet) care se articulează cu ambele buze.
BILABIÁL, -Ă, bilabiali, -e, adj., s. f. (Sunet) la articularea căruia participă amândouă buzele. [Pr.: -bi-al] – Din fr. bilabial.
BILABIÁL, -Ă, bilabiali, -e, adj. (Despre sunete) La articularea cărora participă amândouă buzele. [Pr.: -bi-al] – Din fr. bilabial.
BILABIÁL, -Ă, bilabiali, -e, adj. (Despre consoane) Care se articulează cu amîndouă buzele. «B», «p» și «m» sînt consoane bilabiale. – Pronunțat: -bi-al.
BILABIÁL, -Ă, bilabiali, -e, adj. (Despre consoane) La articularea cărora participă amândouă buzele. [Pr.: -bi-al] – Fr. bilabial.
bilabiál (-bi-al) adj. m., pl. bilabiáli; f. bilabiálă, pl. bilabiále
bilabiálă (-bi-a-) s. f., g.-d. art. bilabiálei; pl. bilabiále
bilabiál adj. → labial
BILABIÁL, -Ă adj., s.f. (Consoană) care se articulează cu amândouă buzele. [< fr. bilabial, cf. lat. bis – de două ori, labium – buză].
BILABIÁL, -Ă adj., s. f. (consoană) care se articulează prin participarea buzelor. (< fr. bilabial)
BILABIÁL ~ă (~i, ~e) și substantival lingv. (despre sunetele vorbirii) Care se articulează cu amândouă buzele. Consoană ~ă. [Sil. -bi-al] /<fr. bilabial
BILABIÁL, -Ă adj. (< fr. bilabial, cf. lat. bis – de două ori, labium – buză): în sintagma consoană bilabială (v.).

bilabial dex

Intrare: bilabial
bilabial adjectiv