biftec definitie

13 definiții pentru biftec

bíftec sn [At: I. IONESCU, M. 684 / V: (îrg) – tigă sf, beefstek, befsteec / A: -téc / Pl: ~uri / E: fr bifteck] 1 Felie de carne de vacă friptă. 2 (îrg; îf -tigă) Fel de friptură.
BÍFTEC, biftecuri, s. n. Mușchi de vită fript la grătar sau în tigaie. – Din fr. bifteck.
BÍFTEC, biftecuri, s. n. Felie de carne de vacă friptă la grătar sau în tigaie. – Din fr. bifteck.
BÍFTEC, biftecuri, s. n. Bucată de mușchi de vacă fript pe grătar sau în tigaie. Un biftec crud. și tare ca de piatră. TOPÎRCEANU, S. A. 111.
BÍFTEC, biftecuri, s. n. Friptură din mușchi de vacă, mai puțin friptă la mijloc. – Fr. bifteck (<engl.).
bíftec s. n., pl. bíftecuri
bíftec s. n., pl. bíftecuri
BÍFTEC s.n. Friptură de mușchi de vacă, la grătar sau la tigaie. [Pl. -curi, scris și beefsteak. / < engl. beefsteak < beef – bou, steak – bucată, cf. fr. bifteck].
BÍFTEC, -Ă s. n. friptură din mușchi de vacă, la grătar sau la tigaie. (< fr. bifteck, engl. beef-steak)
biftéc (-ce), s. n. – Carne de vacă la grătar. Fr. bifteck, din engl.
BIFTÉC ~uri n. Bucată de mușchi de vită friptă la grătar sau în tigaie. /<fr. bifteck
biftec n. felie de mușchiu de bou friptă la grătar (= fr. bifteck, din engl. beefsteak).
*bíftec n., pl. e (fr. bifleck, d. engl. beefsteak, d. beef, bou și steak, felie). Barb. Friptură de vacă (la grătar saŭ în tigaĭe).

biftec dex

Intrare: biftec
biftec substantiv neutru