Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
8 definiții pentru bifilar
bifilar a [At: DEX2 / Pl: ~e / E: eg biphilar, fr bifilaire] (Teh; d. cabluri electrice) Format din doi conductori izolați între ei.
BIFILÁR, -Ă, bifilari, -e, adj. (Tehn.; despre cabluri electrice) Format din doi conductori separați. – Din engl. biphilar, fr. bifilaire.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
BIFILÁR, -Ă, bifilari, -e, adj. 1. (Despre circuite) Format din două fire. 2. (Tehn.; despre cabluri electrice) Format din doi conductori separați. – Din fr. bifilaire, engl. biphilar.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
bifilár adj. m., pl. bifilári; f. bifiláră, pl. bifiláre
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
bifilár adj. m., pl. bifilári; f. sg. bifiláră, pl. bifiláre
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
BIFILÁR, -Ă adj. (despre circuite) cu doi conductori separați. ◊ (mec.; despre suspensii) cu două fire paralele. (< fr. bifilaire, engl. biphilar)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
BIFILÁR ~ă (~i, ~e) (despre circuite) Care este format din două fire; cu două fire. /<fr. bifilaire
- sursa: NODEX 2002
- permalink
bifilar definitie
bifilar dex
Intrare: bifilar
bifilar
adjectiv