Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

21 defini╚Ťii pentru bidinea

badaná sf vz bidinea
bidineá sf [At: ALECSANDRI, T. 412 / V: (reg) badana / Pl: ~ele / E: tc badana] Pensulă mare, de obicei rotundă (cu coadă lungă), pentru văruit.
BADANÁ s. f. v. bidinea.
BIDINE├ü, bidinele, s. f. Pensul─â mare, de obicei rotund─â (cu coad─â lung─â), folosit─â pentru v─âruit. [Var.: (reg.) badan├í s. f.] ÔÇô Din tc. badana.
BADANÁ s. f. v. bidinea.
BIDINE├ü, bidinele, s. f. Pensul─â mare, de obicei rotund─â (cu coad─â lung─â), pentru v─âruit. [Var.: (reg.) badan├í s. f.] ÔÇô Din tc. badana.
BADANÁ s. f. v. bidinea.
BIDINE├ü, bidinele, s. f. Perie de spoit pere╚Ťii, de obicei cu coad─â lung─â, f─âcut─â (mai ales) din p─âr de porc. V─âruiau c├«╚Ťiva in╚Öi cote╚Ťele g─âinilor ÔÇô Vino ├«ncoa ╚Öi pune mina pe bidinea ╚Öi tu! i-au poruncit. PAS, L. I 97. ├Än via p─âr─âginit─â iarba... acoper─â r─âzoarele ╚Öi ├«neac─â cuprinsul ├«ntr-o verdea╚Ť─â moale...: parc-ar fi scuturat cineva bidinele muiete ├«n ro╚Öu, galben ╚Öi albastru pe d-asupra c├«mpiei. DELAVRANCEA, S. 221. ÔÇô Variant─â: (Mold.) badan├í, badanale (LESNEA, I. 127, CREANG─é, A. 129, ALECSANDRI, T. 412), s. f.
BADANÁ s. f. v. bidinea.
BIDINE├ü, bidinele, s. f. Perie de v─âruit pere╚Ťii. [Var.: badan├í s. f.] ÔÇô Tc. badana.
bidine├í s. f., art. bidine├íua, g.-d. art. bidin├ęlei; pl. bidin├ęle, art. bidin├ęlele
bidine├í s. f., art. bidine├íua, g.-d. art. bidin├ęlei; pl. bidin├ęle
BIDINEÁ s. (reg.) perie, (prin Transilv.) mătură, (Transilv.) meseleu, (prin Munt.) premetea, (sudul Transilv. și nordul Olt.) spoitor.
bidine├í (bidin├ęle), s. f. ÔÇô 1. (├Änv.) Pensul─â. ÔÇô 2. Pensul─â mare pentru zugr─âvit. ÔÇô Var. (Mold.) badana. Tc. badana (╚śeineanu, II, 34; Lokotsch 156; Ronzevalle 43), cf. bg. badana. ÔÇô Der. bidinar, s. m. (zugrav).
BIDINE├ü ~├ęle f. Perie mare, de obicei rotund─â, cu coad─â lung─â, folosit─â la v─âruitul pere╚Ťilor. [Art. bidineaua; G.-D. bidinelei; Sil. -di-nea] /<turc. badana
badanà f. Mold. V. bidineà: cu niște târsoage de barbe cât badanalele de mari CR.
bidineà f. perie de spoit casa. [Mold. badana = turc. BADANÁ].
badaná V. bidinea.
bidine├í (vest) f., pl. ele ╚Öi badan├í (est) f. (turc. badan├í). Perie r─âtund─â cu m├«neru foarte lung ├«ntrebuin╚Ťat─â la v─âruit. V. perie.
BIDINEA s. (reg.) perie, (prin Transilv.) m─âtur─â, (Transilv.) meseleu, (prin Munt.) premetea, (sudul Transilv. ╚Öi nordul Olt.) spoitor. (Cu ~ se v─âruiesc pere╚Ťii.)
bidinea, bidinele s. f. (friz., glum.) p─âm─âtuf.

Bidinea dex online | sinonim

Bidinea definitie

Intrare: bidinea
bidinea substantiv feminin
badana substantiv feminin