biconvex definitie

13 definiții pentru biconvex

biconvéx, ~ă a [At: LTR / Pl: ~ecși, ~e / E: fr biconvexe] Care are două fețe convexe (opuse).
BICONVÉX, -Ă, biconvecși, -xe, adj. Care are două fețe convexe opuse. – Din fr. biconvexe.
BICONVÉX, -Ă, biconvecși, -xe, adj. Care are două fețe convexe opuse. – Din fr. biconvexe.
BICONVÉX, -Ă, biconvecși, -xe, adj. (în opoziție cu biconcav) Care are două fețe convexe opuse. Sticle de ochelari biconvexe.
BICONVÉX, -Ă, biconvecși, -xe, adj. Care are două fețe convexe opuse. – Fr. biconvexe.
biconvéx adj. m., pl. biconvécși; f. biconvéxă, pl. biconvéxe
biconvéx adj. → convex
Biconvex ≠ biconcav
BICONVÉX, -Ă adj. Cu două fețe convexe opuse. [Cf. fr. biconvexe, lat. bis – de două ori, convexus – rotunjit].
BICONVÉX, -Ă adj. cu două fețe convexe opuse. (< fr. biconvexe)
BICONVÉX ~xă (~cși, ~xe) (despre lentile, sticle) Care are două fețe convexe opuse; cu două fețe convexe opuse. /<fr. biconvexe
biconvex a. cu două suprafețe convexe opuse: lentilă biconvexă.
*biconvéx, -ă adj. pl. ecșĭ, xe (bi- și convex). Convex pe amîndoŭă părțile, ca ochelariĭ prezbiților.

biconvex dex

Intrare: biconvex
biconvex adjectiv