Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru biciclet─â

bicicl├ęt─â sf [At: BACOVIA, O. 234 / Pl: ~te / E: fr bicyclette] 1 Vehicul pentru o persoan─â cu dou─â ro╚Ťi de diametre egale, mi╚Öcarea produs─â de dou─â pedale fiind transmis─â printr-un lan╚Ť ro╚Ťii din spate Cf velociped. 2 (├Äs) ~ tandem Biciclet─â pentru dou─â persoane, fiecare ac╚Ťion├ónd c├óte o pereche de pedale. 3 (Pfm; ├«e) A(-i) lua (cuiva) caii de la ~ A nu avea ce-i face. 4 (Fig; dep) Ochelari.
BICICL├ëT─é, biciclete, s. f. Vehicul cu dou─â ro╚Ťi, pus ├«n mi╚Öcare prin dou─â pedale ac╚Ťionate cu picioarele ╚Öi folosit, de obicei, pentru transportul unei singure persoane. ÔŚŐ (Rar) Biciclet─â-tandem = biciclet─â pentru dou─â persoane, fiecare ac╚Ťion├ónd c├óte o pereche de pedale. ÔÇô Din fr. bicyclette.
BICICL├ëT─é, biciclete, s. f. Vehicul cu dou─â ro╚Ťi pus ├«n mi╚Öcare prin dou─â pedale ac╚Ťionate cu picioarele ╚Öi folosit, de obicei, pentru transportul unei singure persoane. ÔŚŐ Biciclet─â-tandem = biciclet─â pentru dou─â persoane, fiecare ac╚Ťion├ónd c├óte o pereche de pedale. ÔÇô Din fr. bicyclette.
BICICL├ëT─é, biciclete, s. f. Vehicul pentru o singur─â persoan─â, av├«nd dou─â ro╚Ťi puse ├«n mi╚Öcare prin ├«nv├«rtirea unor pedale pe care biciclistul le apas─â alternativ cu picioarele.
BICICL├ëT─é, biciclete, s. f. Vehicul cu dou─â ro╚Ťi a╚Öezate una dup─â alta, pus ├«n mi╚Öcare prin dou─â pedale ac╚Ťionate cu picioarele. ÔÇô Fr. bicyclette.
bicicl├ęt─â (-ci-cle-) s. f., g.-d. art. bicicl├ętei; pl. bicicl├ęte
bicicl├ęt─â-tand├ęm (rar) (-ci-cle-) s. f., pl. bicicl├ęte-tand├ęm
bicicl├ęt─â s. f. (sil. -cle-), pl. bicicl├ęte
bicicl├ęt─â-tand├ęm s. f. (sil. -cle-), pl. bicicl├ęte-tand├ęm
BICICL├ëT─é s.f. Vehicul cu dou─â ro╚Ťi de m─ârime aproape egal─â, a╚Öezate ├«n linie una ├«n spatele celeilalte, dintre care cea din urm─â este o roat─â motrice, pus─â ├«n mi╚Öcare, prin intermediul unui lan╚Ť, de dou─â pedale ac╚Ťionate cu picioarele. [< fr. bicyclette].
BICICL├ëT─é s. f. vehicul cu dou─â ro╚Ťi a╚Öezate una ├«n spatele celeilalte, pus─â ├«n mi╚Öcare, prin intermediul unui lan╚Ť, de dou─â pedale ac╚Ťionate cu picioarele. (< fr. bicyclette)
bicicl├ęt─â (bicicl├ęte), s. f. ÔÇô 1. Vehicul cu dou─â ro╚Ťi. ÔÇô 2. (Arg.) Ochelari. ÔÇô Var. (├«nv.) biciclu. Fr. bicyclette. ÔÇô Der. biciclist,, din fr.
BICICL├ëT─é ~e f. Vehicul cu dou─â ro╚Ťi egale ac╚Ťionate cu picioarele prin intermediul a dou─â pedale. [Sil. -ci-cle-] /<fr. bicyclette
biciclet─â f. velociped cu dou─â roate de dimensiuni egale.
*bicicl├ęt─â f., pl. e (fr. bicyclette, d. bicycle ╚Öi suf. diminutival -ette). Velociped, un fel de c─âru╚Ť─â cu do┼ş─â roate pe acela╚Ö─ş plan, unite ├«ntre ele printrÔÇÖun cadru, deasupra c─âru─şa e o ╚Öa pe care te sui ╚Öi ├«mpingi cu pic─şoarele ├«n ni╚Öte pedale cu care se ├«nv├«rte╚Öte o roti╚Ť─â a╚Öezat─â ├«ntre cele do┼ş─â roate mar─ş. Un lan╚Ť de transmisiune care une╚Öte aceast─â roti╚Ť─â ╚Öi osia roate─ş din apoi ├«mpinge bicicleta, care ╚Ťinut─â ├«n echilibru ╚Öi c├«rmuit─â cu m├«nile pin do┼ş─â m├«nere fixate printrÔÇÖo cr─âcan─â pe osia roate─ş dinainte, porne╚Öte u╚Öor put├«nd str─âbate, pe drum neted, orice distan╚Ť─â. ÔÇô Prima biciclet─â purta numele de celerifer. Era o sc├«ndur─â orizontal─â care unea do┼ş─â roate a╚Öezate una dup─â alta. C─âlare pe sc├«ndur─â, omu ├«nainta ├«mping├«nd cu t─âlpile ├«n p─âm├«nt. ÔÇô La 1804 se numi velocifer (-fer ca ├«n calorifer), iar omu care-l ├«mpingea se numea velociped; apoi acest nume sÔÇÖa dat vehicululu─ş. La 1818, Drais de Sauerbron invent─â drezina (fr. draisienne. V. drezin─â) aplic├«nd o c├«rm─â la roat─â la roata dinainte. ÔÇô La 1855, Francezu Carol Michaux (mort s─ârac!) invent─â pedalele (pe care le puse roate─ş dinainte, care deveni, a╚Öa ╚Öi mi╚Öc─âtoare): bicicleta modern─â se crease! Apoi, tot el, la 1880, invent─â lan╚Ťu de transmisiune (aplicat roate─ş dinapo─ş, care deveni mi╚Öc─âtoare, r─âm├«n├«nd roate─ş dinainte numa─ş c├«rma) apo─ş roatele cu cauciuc plin, apo─ş cele pneumatice. ÔÇô S├«nt ╚Öi triciclete (cu dou─â roate paralele ╚Öi una ├«nainte). Cele cu do┼ş─â roate pot avea ╚Öi do┼ş─â ╚Öele (tandam) sa┼ş chear tre─ş (triplet─â). C├«nd e cu motor, se nume╚Öte motociclet─â. ÔÇô P├«n─â pe la 1890 se zicea ├«n Rom├ónia velociped.
bicicl├ęt─â-sk├ş s. f. ÔŚŐ ÔÇ×Un original vehicul, a╚Öa-numita biciclet─â-ski, realizat─â din ghidonul unei biciclete ╚Öi un ski, ap─ârut─â ├«n anul acesta pe p├órtiile din Alpii elve╚Ťieni.ÔÇŁ Mag. 29 XII 66 p. 3 (din biciclet─â + schi, probabil dup─â model fr.)
bicicl├ęt─â-tand├ęm s. f. Biciclet─â pentru 2 sau mai multe persoane, fiecare ac╚Ťion├ónd c├óte o pereche de pedale ÔŚŐ ÔÇ×O biciclet─â-tandem, carosat─â aerodinamic, a reu╚Öit s─â ating─â performan╚Ťa de 93,983 km/h pe o pist─â din California [...]ÔÇŁ R.l. 7 V 81 p. 6 (din biciclet─â + tandem; DEX)
a lua cuiva boii / caii de la biciclet─â expr. a nu putea pedepsi pe cineva care merit─â sanc╚Ťionat pentru faptele sale

Biciclet─â dex online | sinonim

Biciclet─â definitie

Intrare: biciclet─â
biciclet─â substantiv feminin
  • silabisire: -cle-
Intrare: biciclet─â-tandem
biciclet─â-tandem substantiv feminin
  • silabisire: -ci-cle-