bicentenar definitie

11 definiții pentru bicentenar

bicentenár [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr bicentenaire] 1 a Care durează de două secole. 2 sn Împlinire a două secole de la un eveniment (important). 3 sn (Cel de-)al doilea centenar.
BICENTENÁR, -Ă, bicentenari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care durează de două secole, care a împlinit două sute de ani. 2. S. n. Împlinire a două secole de la un eveniment (important); a doua suta aniversare a unui eveniment. – Din fr. bicentenaire.
BICENTENÁR, -Ă, bicentenari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care durează de două secole, care a împlinit două sute de ani. 2. S. n. Împlinire a două secole de la un eveniment (important); a doua suta aniversare a unui eveniment. – Din fr. bicentenaire.
bicentenár1 adj. m., pl. bicentenári; f. bicentenáră, pl. bicentenáre
bicentenár2 s. n., pl. bicentenáre
bicentenár adj. → centenar
bicentenár s. n.
BICENTENÁR, -Ă adj. Care durează de două sute de ani, care a împlinit două sute de ani. // s.n. Împlinire a două sute de ani de la un eveniment (important); a doua sută aniversare a unui eveniment. [Cf. fr. bi-centenaire].
BICENTENÁR, -Ă I. adj. care durează de două sute de ani. II. s. n. al doilea centenar. (< fr. bicentenaire)
BICENTENÁR1 ~ă (~i, ~e) 1) Care a împlinit două sute de ani; bisecular. 2) Care durează de două sute de ani. /<fr. bicentenaire
BICENTENÁR2 ~e n. Marcare a două sute de ani (de la un eveniment). /<fr. bicentenaire

bicentenar dex

Intrare: bicentenar
bicentenar 2 s.n. substantiv neutru
bicentenar 1 adj. adjectiv