Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru biblie

b├şblie sf [At: BIBLIA (1688) / Pl: ~ii / E: lat biblia] 1 Carte sacr─â a mozaismului ╚Öi a cre╚Ötinismului, cuprinz├ónd Vechiul Testament ╚Öi Noul Testament, acesta din urm─â recunoscut doar de cre╚Ötini Si: Sf├ónta Scriptur─â. 2 (Fig) Carte voluminoas─â. 3 (Fig) Carte fundamental─â a unei literaturi sau ╚Ötiin╚Ťe.
B├ŹBLIE, biblii, s. f. Carte sacr─â a mozaismului ╚Öi a cre╚Ötinismului, alc─âtuit─â din Vechiul Testament ╚Öi Noul Testament, acesta din urm─â fiind recunoscut numai de cre╚Ötini. ÔÖŽ Fig. Carte voluminoas─â. ÔÖŽ Fig. Carte fundamental─â a unei literaturi, a unei ╚Ötiin╚Ťe. ÔÇô Din lat. biblia.
B├ŹBLIE, biblii, s. f. Carte sacr─â a mozaismului ╚Öi a cre╚Ötinismului, alc─âtuit─â din Vechiul Testament ╚Öi din Noul Testament, acesta din urm─â fiind recunoscut numai de cre╚Ötini. ÔÖŽ Fig. Carte voluminoas─â. ÔÖŽ Fig. Carte fundamental─â a unei literaturi, a unei ╚Ötiin╚Ťe. ÔÇô Din lat. biblia.
B├ŹBLIE, biblii, s. f. Carte care con╚Ťine mituri ╚Öi dogme ale religiei mozaice ╚Öi cre╚Ötine. Biblia ne poveste╚Öte de Samson, cum c─â muierea, C├«nd dormea; t─âindu-i p─ârul, i-a luat toat─â puterea. EMINESCU, O. I 159. ÔŚŐ Fig. Carte voluminoas─â. O biblie ├«ntreag─â aud c─â a citit. NEGRUZZI, S. II 214. ÔÇô Pronun╚Ťat: -bli-e.
B├ŹBLIE, biblii, s. f. Carte care con╚Ťine mituri ╚Öi dogme ale religiei mozaice ╚Öi cre╚Ötine. ÔÖŽ Fig. Carte voluminoas─â. ÔÇô Gr. biblia (lat. lit. biblia.
B├şblie (cartea de baz─â a cre╚Ötinismului) (Bi-bli-e) s. propriu f., art. B├şblia, g.-d., art. B├şbliei
b├şblie (carte groas─â, fundamental─â) (bi-bli-e) s. f., art. b├şblia (-bli-a), g.-d. art. b├şbliei; pl. b├şblii, art. b├şbliile (-bli-i-)
b├şblie s. f. (sil. -bli-e), art. b├şblia (sil. -bli-a), g.-d. art. b├şbliei; pl. b├şblii, art. b├şbliile (sil. -bli-i-)
B├ŹBLIE s. (BIS.) scriptur─â, sf├ónta scriptur─â.
b├şblie (b├şblii), s. f. ÔÇô Biblia. Lat. med. biblia, din gr. ╬▓╬╣╬▓╬╗╬»╬▒ (sec. XVII). ÔÇô Der. biblic, adj. (biblic). Toate cuvintele compuse modern cu acest cuv├«nt provin direct din fr.: bibliofil, bibliofilie, bibliograf, bibliografie, bibliotec─â, bibliotecar, biblioteconomie etc.
B├ŹBLIE ~i f. 1) Scriere bisericeasc─â care cuprinde Vechiul ╚Öi Noul Testament; Sf├ónta Scriptur─â. 2) fig. Carte voluminoas─â. 3) fig. Carte fundamental─â (a unei literaturi, ╚Ötiin╚Ťe, organiza╚Ťii etc.). [Art. biblia; G.-D. bibliei; Sil. -li-e] /<lat. biblia
Biblie f. 1. c─âr╚Ťile sfinte ale Evreilor ╚Öi Cre╚Ötinilor: Sf. Scriptur─â, adic─â Vechiul ╚Öi Noul Testament. Biblia coprinde c─âr╚Ťi juridico-istorice (Pentateuc, Judec─âtori, Regi, Faptele apostolilor), etice sau morale (Psalmi, Iov ╚Öi Epistolele apostolului Pavel) ╚Öi profetice (Isaia, Ieremia, etc., Apocalipsul). Cea mai veche traducere a Testamentului Vechiu e a╚Öa zisa Septuaginta (f─âcut─â eline╚Öte ├«n Alexandria Egiptului de cei 70 t─âlmaci), din care deriv─â prima traducere latin─â, oriental─â, slav─â ╚Öi rom├ón─â (prima traducere complet─â fu Biblia lui ╚śerban-Vod─â dela 1688); 2. fig. cartea c─âr╚Ťilor, cartea cea mai ├«nsemnat─â a unei literaturi.
*b├şblie f. (vgr. biblos, carte [carte pin excelen╚Ť─â], dim. biblion, pl. biblia). Colec╚Ťiune de c─âr╚Ťi sfinte (sf├«nta scriptur─â) care cuprinde Testamentu Vech─ş ╚Öi No┼ş. Cel vech─ş cuprinde trei grupe de c─âr╚Ť─ş (Pentateucu, Profe╚Ťi─ş, Agiografi─ş), relative la religiunea, istoria ╚Öi institu╚Ťiunile ╚Öi obice─şurile Jidanilor. Cel nou con╚Ťine cele patru Evangheli─ş, Faptele Apostolilor, Epistolele ╚Öi Apocalipsu; el a fost scris ├«nt├«─ş pe grece╚Öte, afar─â de Evanghelia lui Matei, care a fost pe limba ebraic─â. Supt Ptalemeu Filadelfu, Testamentu Vech─ş a fost tradus pe grece╚Öte de 72 de Jidan─ş ├«nv─â╚Ťa╚Ť─ş; traducerea lor e cunoscut─â supt numele de Septuaginta. ├Än secolul IV, Biblia ├«ntreag─â a fost tradus─â pe latine╚Öte de Sf├«ntu Ieronim; aceast─â traducere, singura admis─â ├«n biserica catolic─â, se nume╚Öte Vulgata, iar pe rom├óne╚Öte sÔÇÖa tradus la 1688 din ordinu domnulu─ş ╚śerban Cantacuzino. Traducerea numit─â Septuaginta are ma─ş multe opere considerate de Jidan─ş ca apocrife, ├«ntre altele cele cinc─ş c─âr╚Ťi ale Macabeilor, din care cele do┼ş─â dint├«─ş ├«s admise de biserica catolic─â ca autentice. Se nume╚Öte exegez─â biblic─â studiu Biblii─ş din punctu de vedere al interpret─âri─ş ├«n╚Ťelesului. Fig. Cartea cea ma─ş ├«nsemnat─â a une─ş literatur─ş.
BIBLIE s. (BIS.) scriptură, sfînta scriptură.
BIBLIA, colec╚Ťie a c─âr╚Ťilor sfinte de la ÔÇ×Cartea FaceriiÔÇŁ p├«n─â la ÔÇ×Apocalips─âÔÇŁ. Carte sacr─â a cre╚Ötinismului, B. are dou─â p─âr╚Ťi: ÔÇ×Vechiul TestamentÔÇŁ (redactat ├«ntre sec. 13-2 ├«. Hr., acceptat ╚Öi de mozaici) ╚Öi ÔÇ×Noul TestamentÔÇŁ (sec. 1-4 d. Hr.). Con╚Ťinutul, eterogen, cuprinde mituri, doctrin─â religioas─â, texte ritualice ╚Öi magice, rug─âciuni, adev─ârul lui Dumnezeu despre crea╚Ťie ╚Öi m├«ntuire, eseuri filozofice, medita╚Ťii ╚Öi coduri de moral─â practic─â, folclor. literatur─â ├«n proz─â ╚Öi versuri, coduri juridice, sfaturi medicale, agricole ╚Öi gospod─âre╚Öti etc., apar╚Ťin├«nd unui num─âr mare de autori. B. este cea mai r─âsp├«ndit─â carte din lume, fiind tradus─â acum ├«n c. 1.800 de limbi. V. Septuaginta, Vulgata, Biblia de la Bucure╚Öti, Palia de la Or─â╚Ötie.
BIBLIA DE LA BLAJ (1795), a doua traducere integral─â a ÔÇ×BiblieiÔÇŁ ├«n limba rom├ón─â, datorat─â lui Samuil Micu. Marcheaz─â un progres ├«n evolu╚Ťia limbii literare ├«n raport cu versiunea anterioar─â (1688), a fra╚Ťilor Greceanu.
BIBLIA DE LA BUCURE╚śTI (1688), prima traducere integral─â a ÔÇ×BiblieiÔÇŁ ├«n limba rom├ón─â, datorat─â fra╚Ťilor ╚śerban ╚Öi Radu Greceanu ╚Öi tip─ârit─â din ini╚Ťiativa lui ╚śerban Cantacuzino, domnul ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti. Monument al limbii rom├óne vechi, cu rol deosebit ├«n dezvoltarea limbii literare.
b├şblie s. f. 1. (Art. sg.: Sf├ónta Scriptur─â) Denumire dat─â ÔÇ×sfintelor scripturiÔÇŁ, adic─â colec╚Ťiei de scrieri religioase ale Vechiului ╚Öi Noului Testament, pe care Biserica le-a adunat ╚Öi le-a declarat ca fiind scrise sub inspira╚Ťia Duhului Sf├ónt. Vechiul Testament cuprinde revela╚Ťia lui Dumnezeu, f─âcut─â prin Moise ╚Öi profe╚Ťi, iar Noul Testament revela╚Ťia f─âcut─â prin ├«nsu╚Öi Fiul S─âu ├«ntrupat, Iisus Hristos, ╚Öi transmis─â prin apostoli. Vechiul Testament cuprinde 39 de c─âr╚Ťi (dup─â Septuaginta ├«nc─â 14 c─âr╚Ťi deuterocanonice), iar Noul Testament 27: cele 4 evanghelii, o carte istoric─â (Faptele apostolilor), c─âr╚Ťile cu con╚Ťinut didactic (epistolele) ╚Öi o carte profetic─â (Apocalipsa). ÔÖŽ Biblia de la Bucure╚Öti (1688) = prima traducere integral─â a Bibliei ap─ârut─â ├«n limba rom├ón─â, datorat─â fra╚Ťilor Radu ╚Öi ╚śerban Greceanu ╚Öi tip─ârit─â din ini╚Ťiativa lui ╚śerban Cantacuzino, domnul ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti; reprezint─â un monument al limbii rom├óne vechi ╚Öi a avut un rol deosebit ├«n dezvoltarea limbii rom├óne literare. ÔÖŽ Biblia de la Blaj (1795) = a doua traducere integral─â a Biblie ├«n limba rom├ón─â, datorat─â lui Samuil Micu; marcheaz─â un progres ├«n evolu╚Ťia limbii rom├óne literare ├«n raport cu versiunea fra╚Ťilor Greceanu. 2. Fig. Carte voluminoas─â. ÔÖŽ Fig. Carte fundamental─â a unei literaturi, a unei ╚Ötiin╚Ťe etc. ÔÇô Din lat. biblia (< gr. biblia, pl lui biblion).

Biblie dex online | sinonim

Biblie definitie

Intrare: biblie
biblie substantiv feminin
  • silabisire: -bli-e