bibil definitie

13 definiții pentru bibil

bibíluri snp [At: I. GHICA, ap. TDRG / E: mg bibila] 1 Dantelă lucrată (cu acul) sau cusătură cu colțișori, aplicată la guler, la mâneci sau la poalele cămășii. 2 (Pgn) Lucruri migăloase.
BIBÍL, bibiluri, s. n. Dantelă lucrată cu acul sau cusătură cu colțișori (aplicată la guler, la mâneci sau la poalele cămășii). – Din ngr. bibíla.
BIBÍLURI s. n. pl. Dantelă lucrată cu acul sau cusătură cu colțișori (aplicată la guler, la mâneci sau la poalele cămășii). – Din ngr. bibíla.
BIBÍLURI s. n. pl. Dantelă lucrată cu acul sau cusătură cu dințișori, aplicată la guler, la rrimeci, la poalele cămășii etc. [Eram] mai toți... îmbrăcați cu cămeșuice cusute cu bibiluri și albe cum e helgea. CREANGĂ, A. 75. Cămașă de filaliu, largă-n mîneci și cusută cu bibiluri. ODOBESCU, S. A. 135. Fetele se dădeau pe mîna unei jupînese, de le învăța... împletituri de bibiluri. GHICA, S.295.
BIBÍLURI s. n. pl. Dantelă lucrată cu acul sau cusătură cu dințișori (aplicată la guler, la mâneci sau la poalele cămășii). – Ngr. bibíla.
bibíl s. n., pl. bibíluri
bibíluri s. n. pl.
bibíl (bibíluri), s. n. – Broderie cu fire colorate; se aplică mai ales la extremități (mîneci și gît) la cămăși si bluze. – Mr. birbil’u. Ngr. μπιμπίλα „tiv”, μπιμπιλώνω „a broda” (Cihac, II, 639; Gáldi 156).
BIBÍLURI n. la pl. Dantelă lucrată cu acul sau cusătură cu zimți, aplicată ca garnitură la marginea obiectelor de lenjerie. /<ngr. bibíla
bibil n. Mold. cusătură în formă de dințișori pe marginea unui guler sau mâneci: cămeșuice cusute cu bibiluri albe CR. [Gr. mod. BIBÍLA, refec].
bibíl n., pl. urĭ (ngr. bibila cusătură cu dințișorĭ la guler, la mînică ș.a.) A vorbi cu (saŭ în) bibiluri, a vorbi cu cuvinte alese, cu înfloriturĭ, figurat. V. altiță, dantelă, zorzon.
a o da pe bibliuri expr. (prst.) a face gesturi de atragere a bărbaților.
bibiluri s. n. pl. (prst.) vorbe sau gesturi de atragere a clienților.

bibil dex

Intrare: bibil
bibil substantiv neutru