bezmeticit definitie

2 intrări

15 definiții pentru bezmeticit

bezmeticí vi [At: CONACHI, ap. TDRG / Pzi: ~cesc / E: bezmetic] (Mol; rar) 1-2 A umbla bezmetic (1, 3) Si: a se năuci, a se ului.
bezmeticít, ~ă a [At: GANE, ap. TDRG / Pl: ~iți, ~e / E: bezmetici] Bezmetic (1).
BEZMETICÍ, bezmeticesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A umbla ca un bezmetic. – Din bezmetic.
BEZMETICÍT, -Ă, bezmeticiți, -te, adj. (Rar) Bezmetic. – Bezmetic + suf. -it.
BEZMETICÍ, bezmeticesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A umbla ca un bezmetic. – Din bezmetic.
BEZMETICÍT, -Ă, bezmeticiți, -te, adj. Bezmetic. – Bezmetic + suf. -it.
BEZMETICÍT, -Ă, bezmeticiți, -te, adj. Zăpăcit, amețit, năucit, uluit. Si-am cu pușca la ochi, încurcat, bezmeticit, neștiind în ce să dau. La TDRG.
BEZMETICÍT, -Ă, bezmeticiți, -te, adj. Zăpăcit, uluit. – Din bezmetic + suf. -it.
bezmeticít (rar) adj. m., pl. bezmeticíți; f. bezmeticítă, pl. bezmeticíte
bezmeticí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bezmeticésc, 3 sg. bezmeticéște
bezmeticít adj. m., pl. bezmeticíți; f. sg. bezmeticítă, pl. bezmeticíte
A BEZMETICÍ ~ésc tranz. A face să se bezmeticească. /Din bezmetic
A SE BEZMETICÍ mă ~ésc intranz. A deveni bezmetic. /Din bezmetic
bezmeticì v. 1. a rătăci ca un nebun: albinele bezmeticesc fără matcă; 2. a năuci.
bezmeticésc v. intr. Devin bezmetic: albinele bezmeticesc fără matcă (Con. 290). – Și refl. Vechĭ și mă dezmeticesc și dezmeticire (nebunie). V. dezmeticesc.

bezmeticit dex

Intrare: bezmetici
bezmetici verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: bezmeticit
bezmeticit adjectiv