bezer definitie

2 intrări

9 definiții pentru bezer

bezér sms [At: PAȘCA, GL. / V: băzăr, băzară, bâzară, băzană, bâzană sf (Pl: ~zări, -zăni) biz-, bizerău, -zăr sn (Pl: ~zare) / Pl: ~i / E: nct] (Reg) 1 Mezenter. 2 Grăsime de pe mațe. 3 (La vițel sau miel) Porțiune din intestinul gros. 4 (Fig; la oameni grași) Bărbie. 5 (Fig; îf -zăr) Mâneca de la cămașă de la cot în sus. 6 (Fig; îf băzană, bâzană) Încrețitură la gulerul iilor femeiești. 7 (Îf băzană) Ie.
BEZÉR s. v. mezenter, mezoblast.
bezér s. m. – Intestine, prapur. – Var. bezereu, bezărău,bizer; beiser, s. m. (arg.) carte de joc de două puncte; băzărău, s. n. (guler de cămașă sau bluză, încrețit). Gr. μεσαραιον, probabil prin intermediul vreunei forme sl.; cf. pol. bryže „tiv încrețit”, rut. brižja „intestine” (DAR; Scriban), rus. bryži „fragă”, brižeika „intestine”. Pentru asocierea sensurilor de „intestine” și „guler încrețit”, cf. și fr. fraise.
bezér s.n. (înv.) 1. membrană groasă de la intestine; mezenter; grăsimea de pe intestine; – untură de porc. 2. (fig.) bărbia celui gras.
bezerei m. pl. încrețitură din corpul animalelor. [Tr. bezer; cf. gr. MESÁRAION, mesenter].
bezer s. v. MEZENTER.
bezér, bezări, s.m. – (reg.) Volanele de la mânecile cămeșilor femeiești; fodre. Pe Valea Vișeului, a Izei și în depresiunea Șugatagului se folosesc bezeri la mâneci, la umeri și în jurul decolteului de la gât (= cămașă cu bezeri); aceste cămeși sunt purtate doar de tânăra generație, spre deosebire de cămeșile bătrânești, mult mai simple (v. Bănățeanu, 1965: 118). – Et. nec. (MDA); cf. pol. bryže „tiv încrețit”, ucr. brižja „intestine” (DA, Scriban, cf. DER).
bezér, bezări, s.n. – Volanele de la mânecile cămeșilor femeiești; fodre. Pe Valea Vișeului, a Izei și în depresiunea Șugatagului se folosesc bezeri la mâneci, la umeri și în jurul decolteului de la gât (=cămașă cu bezeri); aceste cămeși sunt purtate doar de tânăra generație, spre deosebire de cămeșile bătrânești, mult mai simple (v. Bănățeau 1965: 118). – Cf. pol. bryže „tiv încrețit”, ucr. brižja „intestine” (DA, Scriban cf. DER).
BEZER cf. subst. bezărău „osînză, prapor”. 1. Bezărău, Cr. (Buc). 2. Bizere, Romînul, fam., Băn. (LB); – s., băn., 1436, numit înainte și Bisra (Drăg 237). 3. Prob. Băzăr b. (Aș Br 17); Băzîrea (Puc 51). 4. Bezerin olt. r. Craiova act.

bezer dex

Intrare: bezer
bezer
Intrare: Bezer
Bezer