bestial definitie

16 definiții pentru bestial

bestiál, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, D. 306 / Pl: ~i, ~e / E: bestie + -al] 1 Animalic. 2 De o cruzime feroce. 3 (Fig) Formidabil. 4 (Fig) Foarte dificil.
BESTIÁL, -Ă, bestiali, -e, adj. De bestie, ca de bestie; de o cruzime feroce; animalic, sălbatic, fioros. [Pr.: -ti-al] – Din fr. bestial, lat. bestialis.
BESTIÁL, -Ă, bestiali, -e, adj. De bestie, ca de bestie; de o cruzime feroce; animalic, sălbatic, fioros. [Pr.: -ti-al] – Din fr. bestial, lat. bestialis.
BESTIÁL, -Ă, bestiali, -e, adj. De bestie, de fiară sălbatică; feroce. V. crud, sălbatic. Atunci se încinse o ceartă înveninată. Sufletele lor trimurau de ură.: O poftă bestială de a sfÎșia îi apucase pe amîndoi. VLAHUȚĂ, O. III 183. – Pronunțat: -ti-al.
BESTIÁL, -Ă, bestiali, -e, adj. De bestie; feroce. [Pr.: -ti-al] – Fr. bestial (lat. lit. bestialis).
bestiál (-ti-al) adj. m., pl. bestiáli; f. bestiálă, pl. bestiále
bestiál adj. m. (sil. -ti-al), pl. bestiáli; f. sg. bestiálă, pl. bestiále
BESTIÁL adj. animalic, feroce, fioros, sălbatic. (Gest ~.)
BESTIÁL, -Ă adj. De bestie; animalic; feroce. [Pron. -ti-al. / cf. fr. bestial, lat. bestialis].
BESTIÁL, -Ă adj. de bestie; animalic; feroce, crud, inuman. (< fr. bestial, lat. bestialis)
BESTIÁL ~ă (~i, ~e) (despre persoane) Care este asemănător cu bestiile; cu manifestări de bestie. 2) (despre manifestări ale persoanelor) Care este propriu bestiilor; (ca) de bestie. O furie ~ă. Cu purtări ~e. [Sil. -ti-al] /<lat. bestialis, fr. bestial
bestial a. cu aplecări de bestie: neomenos, brutal.
*bestiál, -ă adj. (adj. bestialis). De bestie, neomenos, brutal: furie bestială. Adv. Ca o bestie.
BESTIAL adj. animalic, feroce, fioros, sălbatic. (Gest ~.)
bestiál, -ă adj. (arg. tinerilor) Excepțional (de bun, de frumos etc.) ◊ „Caseta asta e bestială, nu mă mai satur ascultând-o.” ◊ „Cum arăt în hainele astea? Bestial.
bestial, -ă, bestiali, -e adj. (adol.) v. bengos.

bestial dex

Intrare: bestial
bestial adjectiv
  • silabisire: -ti-al