berbecat definitie

9 definiții pentru berbecat

berbecát, ~ă a [At: ENC. VET. 105 / Pl: ~ați, ~e / E: berbec + -at] 1 (Rar; d. capul unui animal) Cu fruntea bombată ca a berbecului (1). 2 (D. botul sau fruntea unui animal) Cu profil convex.
BERBECÁT, -Ă, berbecați, -te, adj. (Rar; despre capul unui animal) Cu fruntea bombată ca a berbecului (I 1); (despre botul sau fruntea unui animal) cu profil convex. – Berbec + suf. -at.
BERBECÁT, -Ă, berbecați, -te, adj. (Rar; despre capul unui animal) Cu fruntea bombată ca a berbecului (I 1); (despre botul sau fruntea unui animal) cu profil convex. – Berbec + suf. -at.
BERBECÁT, -Ă, berbecați, -te, adj. (Despre capul, botul sau fruntea unui animal) Cu fruntea bombată (ca a berbecului); cu profil convex. Căluții murgi-roibi erau de neam răsăritean de la Mongolia, cu boturi lungi și frunți berbecate. SADOVEANU, F. J. 313.
BERBECÁT, -Ă, berbecați, -te, adj. (Despre capul unui animal) Cu fruntea bombată ca a berbecului; (despre botul sau fruntea lui) cu profil convex. – Din berbec + suf. -at.
berbecát (rar) adj. m., pl. berbecáți; f. berbecátă, pl. berbecáte
berbecát adj. m., pl. berbecáți; f. sg. berbecátă, pl. berbecáte
BERBECÁT ~tă (~ți, ~te) rar 1) (despre capul unor animale) Care are fruntea bombată și proeminentă ca la berbec. 2) (despre botul sau fruntea unui animal) Care se caracterizează prin profil convex. /berbec + suf. ~at
berbecát, -ă adj. (d. berbec). Cu fruntea bulbucată, ca a berbeculuĭ: cal berbecat.

berbecat dex

Intrare: berbecat
berbecat adjectiv