Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru benzil

benz├şl sm [At: DN3 / E: fr benzile] Substan╚Ť─â aromatic─â, insolubil─â ├«n ap─â, sub form─â de prisme triunghiulare de culoare galben─â.
benz├şl s. m.
benz├şl s. m., pl. benz├şli
BENZ├ŹL s.m. Radical univalent. ÔÇô Din fr. benzyle.
BENZ├ŹL s. (CHIM.) dibenzoil, difenildiceton─â. (~ul este folosit ├«n sinteze organice.)
BENZ├ŹL s.n. Substan╚Ť─â aromatic─â, foarte solubil─â ├«n benzen, insolubil─â ├«n ap─â, care se prezint─â sub form─â de prisme triunghiulare de culoare galben─â. [< fr. benzile].
BENZ├ŹL s. m. 1. Radical monovalent provenit din toluen prin ├«ndep─ârtarea unui atom de hidrogen. (din fr. benzyle) 2. Substan╚Ť─â aromatic─â, cristalizat─â, galben─â, insolubil─â ├«n ap─â, foarte solubil─â ├«n benzen. (din fr. benzile)
BENZIL s. (CHIM.) dibenzoil, difenildicetonă. (~ este folosit în sinteze organice.)

Benzil dex online | sinonim

Benzil definitie