benzenic definitie

10 definiții pentru benzenic

benzénic, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ici, -ice / E: fr benzénique] (D. corpuri sau grupuri moleculare) în a cărui compoziție intră benzenul.
BENZÉNIC, -Ă, benzenici, -ce, adj. (Despre corpuri sau grupuri moleculare) În a căror compoziție intră benzenul; care aparține familiei benzenului. – Din fr. benzénique.
BENZÉNIC, -Ă, benzenici, -ce, adj. (Despre corpuri sau grupuri moleculare) în a cărui compoziție intră benzenul; care aparține familiei benzenului. – Din fr. benzénique.
BENZÉNIC, -Ă, benzenici, -e, adj. (Despre corpuri sau grupuri moleculare) în a cărui constituție intră benzenul; care aparține familiei benzenului. Hidrocarburi benzenice. Nucleu benzenic.
BENZÉNIC, -Ă, benzenici, -e, adj. (Despre corpuri sau grupuri moleculare) În a cărui compoziție intră benzenul; care aparține familiei benzenului. – Fr. benzénique.
benzénic adj. m., pl. benzénici; f. benzénică, pl. benzénice
benzénic adj. m., pl. benzénici; f. sg. benzénică, pl. benzénice
BENZÉNIC, -Ă adj. Care conține benzen; care aparține familiei benzenului. [< fr. benzénique].
BENZÉNIC, -Ă adj. care conține benzen. (< fr. benzénique)
BENZÉNIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de benzen; propriu benzenului. 2) Care conține benzen; cu benzen. Nucleu ~. /<fr. benzenique

benzenic dex

Intrare: benzenic
benzenic adjectiv