benchetuiálă sf [At: DEMETRIUS, A. 25 / Pl: ~ieli / E: benchetui + -eală] (Fam) Petrecere.

BENCHETUIÁLĂ, benchetuieli, s. f. (Fam.) Petrecere, chef. [Pr.: -tu-ia-] – Benchetui + suf. -eală.

BENCHETUIÁLĂ, benchetuieli, s. f. (Fam.) Petrecere, chef. [Pr.: -tu-ia-] – Benchetui + suf. -eală.

BENCHETUIÁLĂ, benchetuieli, s. f. Petrecere, chef, zaiafet. Petrecerile nunții ținură o săptămînă întreagă, mesele nu se mai destinse cît ținu benchetuiala. POPESCU, II 83. Nu se trăiește numai cu benchetuieli. ȘEZ. IX 117.

BENCHETUIÁLĂ, benchetuieli, s. f. Petrecere, zaiafet, chef. – Din benchetui + suf. -eală.

benchetuiálă (fam.) s. f., g.-d. art. benchetuiélii; pl. benchetuiéli

benchetuiálă s. f., g.-d. art. benchetuiélii; pl. benchetuiéli

BENCHETUIÁLĂ s. v. chef.

BENCHETUIALĂ s. chef, ospăț, petrecere, praznic, prăznuire, (pop.) benchet, chiolhan, refenea, zaiafet, (înv. și reg.) petrecanie, (Mold.) guleai.