benchetui definitie

12 definiții pentru benchetui

benchetuí [At: NECULCE, ap. LET. II 346/19 / V: beic- / Pzi: ~esc/ E: benchet + -ui] 1 vi (Fam) A chefui. 2 vt (Îvr) A-i face cuiva o primire sărbătorească, cu mese de gală.
BENCHETUÍ, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. (Fam.) A chefui. – Benchet + suf. -ui.
BENCHETUÍ, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. (Fam.) A chefui. – Benchet + suf. -ui.
BENCHETUÍ, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. A petrece în ospețe, în chefuri; a chefui. Au pușcat... niște mistreți, s-au întors cu ei în părîngă la pădurărie. -Au făcut foc în poiană și au benchetuit. SADOVEANU, N. F. 70. S-au așezat cu toții la masă și au benchetuit, veselindu-se pînă tîrziu noaptea. SBIERA, P. 53. Cine-mi dă un pahar de vin, să benchetuiesc cu voi? ALECSANDRI, T. 1521. Că s-ațin pe-aici Patruzeci și cinci... De haiduci levinți... Ș-acum se găsesc De benchetuiesc... La masă de piatră. ALECSANDRI, P. P. 63.
BENCHETUÍ, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. A petrece în ospețe; a chefui. – Din benchet.
benchetuí (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. benchetuiésc, imperf. 3 sg. benchetuiá; conj. prez. 3 să benchetuiáscă
benchetuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. benchetuiésc, imperf. 3 sg. benchetuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. benchetuiáscă
BENCHETUÍ vb. v. chefui.
A BENCHETUÍ ~iésc intranz. pop. A petrece la un benchet; a chefui. [Sil. -che-tu-i] /benchet + suf. ~ui
benchetuì v. a petrece într’una cu mâncare, băutură și joc.
benchetuĭésc v. intr. (d. benchet). Pop. Chefuĭesc, petrec bînd și mîncînd, ospătez.
BENCHETUI vb. a chefui, a petrece, a prăznui, (înv. și pop.) a (se) ospăta, (Mold. și Bucov.) a mesi, (prin nordul Transilv. și prin Maram.) a mulătui. (Au ~ toată noaptea.)

benchetui dex

Intrare: benchetui
benchetui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a