Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru beligeranță

beligeránță sf [At: DEX2 / E: fr belligerance] Stare de război.
BELIGERÁNȚĂ s. f. Situația în care se află un beligerant; stare de război. – Din fr. belligérance.
BELIGERÁNȚĂ s. f. Situația în care se află un beligerant; stare de război. – Din fr. belligérance.
beligeránță s. f., g.-d. art. beligeránței
beligeránță s. f., g.-d. art. beligeránței
BELIGERÁNȚĂ s.f. Calitate de beligerant; stare de război. [< fr. belligérance].
BELIGERÁNȚĂ s. f. calitatea de beligerant; stare de război. (< fr. belligérance)
BELIGERÁNȚĂ f. 1) Situație de beligerant. 2) Stare de război. /<fr. belligerance

Beligeranță dex online | sinonim

Beligeranță definitie

Intrare: beligeranță
beligeranță substantiv feminin