Dicționare ale limbii române

5 definiții pentru belgiancă

belgiáncă sf [At: DA / P: -gi-an-că / Pl: ~ience / E: belgian + -că] Femeie din Belgia.
BELGIÁNCĂ, belgience, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Belgiei sau care este originară de acolo. – Belgian + suf. -că.
belgiáncă (-gi-an-) s. f., g.-d. art. belgiéncei (-gi-en-); pl. belgiénce
belgiáncă s. f. (sil. -gi-an-), g.-d. art. belgiéncei (sil. -gi-en-); pl. belgiénce
BELGIÁNCĂ, belgience, s.f. Locuitoare originară din Belgia.

belgiancă definitie

belgiancă dex

Intrare: belgiancă
belgiancă substantiv feminin admite vocativul
  • silabisire: bel-gi-an-că