belgí smp [At: DEX2 / E: fr Belges] Uniune de triburi celtice care trăia, în Antichitate, între Sena și Rin, supuse de romani în sec. I a. C.

BELGI s. m. pl. Uniune de triburi celtice populând, în Antichitate, teritoriul dintre Sena și Rin, supuse de romani în sec. I î. H. – Din fr. Belges.

BELGI s. m. pl. Uniune de triburi celtice populând, în antichitate, teritoriul dintre Sena și Rin, care au fost supuse de romani în sec. I a. Cr. – Din fr. Belges.

belgi (populație antică) s. m. pl.

belgi s. m. pl.