Definiția cu ID-ul 3961:
BELEÁ, belele,
s. f. (
Fam.) Întâmplare neprevăzută care aduce necaz; pacoste, bucluc. ◊
Expr. A da de belea = a avea o supărare, un necaz. ♦ Ființă care provoacă numai neplăceri, necazuri, încurcături. – Din
tc. belâ. Belea dex online | sinonim
Belea definitie