Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru beizadea

beizade├í sf [At: NECULCE, ap. LET. II 254/22 / V: bezad-, bezed-, -zeadea, -zed~, -z─âd-, -zdad-, -zded-, bezda~, bizda-, b─âzda- / Pl: ~ele / E: tc beyzade] (├Änv) Prin╚Ť.
beizădeá sf vz beizadea
BEIZADE├ü, beizadele, s. f. (├Änv.) Fiu de domn; principe. ÔÇô Din tc. beyzade.
BEIZADE├ü, beizadele, s. f. (├Änv.) Fiu de domn; principe. ÔÇô Din tc. beyzade.
BEIZADE├ü, beizadele, s. f. (├Änvechit, ast─âzi mai mult ironic) Fiu de domn, principe. R─âsturnat ├«ntr-un jil╚Ť, beizadeaua Mitic─â Ghica puf─âia dintr-o ╚Ťigar─â. PAS, L. I 37. Gospodina se ├«nchin─â ├«n fa╚Ťa beizadelei, s─ârut├«ndu-i m├«na ├«ntins─â. SADOVEANU, Z. C. 43. Ia privi╚Ťi, tat─â, pe cucona╚Öul Nu este a╚Öa c─â seam─ân─â cu o beizadea? FILIMON, C. 111. ÔÇô Pronun╚Ťat: bei-za-. ÔÇô Variant─â: beizad├ę (KOG─éLNICEANU, S. 210) s. f.
BEIZADE├ü, beizadele, s. f. (├Änv. ╚Öi arh.) Fiu de domn; principe. [Pr.: bei-. ÔÇô Var.: beizad├ę s. f.] ÔÇô Tc. beyzade.
beizade├í (├«nv.) (bei-) s. f., art. beizade├íua, g.-d. art. beizad├ęlei; pl. beizad├ęle
beizade├í s. f. (sil. bei-), art. beizade├íua, g.-d. art. beizad├ęlei; pl. beizad├ęle
BEIZADE├ü s. v. principe, prin╚Ť.
beizade├í, (beizad├ęle), s. f. ÔÇô Principe. Titlu rezervat ├«n vechime fiilor domnitorilor sau celor care au domnit. ÔÇô Var. b(e)izdadea, bez(d)adea, be(i)zadea etc. Tc. begzade (╚śeineanu, II, 45).
BEIZADE├ü ~├ęle m. ├«nv. Fiu de domnitor. [Art. beizadeaua; G.-D. beizadelei; Sil. bei-za-dea] /<turc. beyzad├ę
beizade├á m. fiu de Domn (azi mai mult ironic): un beizade s─â se hot─ârasc─â la plug─ârie! AL. [Turc. BEYZAD├ł, fiu de beiu].
be─şzade├í f., pl. ele (turc. be─şzad├ę. V. ╚Öahzadea). Vech─ş. Az─ş iron. Fi┼ş de domn (de principe).
beizadea s. v. PRINCIPE. PRINȚ.

Beizadea dex online | sinonim

Beizadea definitie

Intrare: beizadea
beizadea substantiv feminin
  • silabisire: bei-
Intrare: beiz─âdea
beiz─âdea