Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

44 defini╚Ťii pentru begonie

beg├│nie sf [At: DA / Pl: ~ii / E: fr b├ęgonia] Gen de plante ornamentale, cultivate pentru flori ╚Öi frunzele lor decorative (Begonia).
BEG├ôNIE, begonii, s. f. Gen de plante ornamentale, cultivate pentru flori ╚Öi pentru frunzele lor decorative (Begonia). ÔÇô Din fr. b├ęgonia.
BEG├ôNIE, begonii, s. f. Gen de plante ornamentale, cultivate pentru flori ╚Öi pentru frunzele lor decorative (Begonia). ÔÇô Din fr. b├ęgonia.
BEG├ôNIE, begonii, s. f. Gen de plante din familia begoniaceelor, cu mai multe specii, care se cultiv─â ├«n gr─âdin─â ca plante ornamentale pentru florile lor frumoase ╚Öi frunzele lor mari, de diferite culori. ÔÇô Pronun╚Ťat: -ni-e.
BEG├ôNIE, begonii, s. f. Gen de plante ornamentale, cultivate pentru florile lor frumoase ╚Öi pentru frunzele divers colorate (Begonia). ÔÇô Fr. b├ęgonia.
beg├│nie (-ni-e) s. f., art. beg├│nia (-ni-a), g.-d. art. beg├│niei; pl. beg├│nii, art. beg├│niile (-ni-i-)
beg├│nie s. f. (sil. -ni-e), art. beg├│nia (sil. -ni-a), g.-d. art. beg├│niei; pl. beg├│nii, art. beg├│niile (sil. -ni-i-)
BEG├ôNIE s.f. Plant─â ornamental─â cu flori frumoase ╚Öi frunze mari, de diferite culori. [Gen. -iei. / < fr. b├ęgonia, cf. Begon ÔÇô intendent general ├«n San-Domingo].
BEG├ôNIE s. f. plant─â ornamental─â cu frunze mari, verzi sau ro╚Öii ╚Öi flori albe, roz sau ro╚Öii, originar─â din ╚Ť─ârile calde. (< fr. b├ęgonia)
BEG├ôNIE ~i f. Plant─â erbacee ornamental─â cu flori frumoase ╚Öi cu frunze mari, divers colorate. [Art. begonia; G.-D. begoniei; Sil. -ni-e] /<fr. b├ęgonia, lat. begonia
*beg├│nie f. (nume creat de Plumier, mort la 1706, ├«n onoarea lui Beg├│n, intendentu general din San Domingo). O plant─â de ornament originar─â din America, cu frunze elegante ╚Öi divers colorate. ÔÇô ├Än Cov. caliacr─â.
BEGONIA L. GHIA╚Ü─é, fam. Begoniaceae. Gen originar din regiunile tropicale ╚Öi subtropicale, peste 350 specii erbacee, semilemnoase, urc─âtoare sau pendente, anuale ╚Öi multianuale, cu tije c─ârnoase, rigide, cca 50 cm ├«n─âl╚Ťime, cu r─âd─âcini fibroase sau tuberculi. Frunze numeroase, elegante, verzi-deschis, roz sau ro╚Öii, adesea str─âlucitoare, uneori decorative (B. rex). Flori cu diametre ╚Öi culori foarte variate, dispuse ├«n panicule, ciorchine, corimb, cime ╚Öi umbele, func╚Ťie de specie. Florile femele s├«nt compuse dintr-un receptacul concav, un pistil divizat, alipit de un ovar cu 3 loji; cele mascule cu 4 foliole petaloide alipite de un receptacul convex ╚Öi un grup de stamine galbene ├«n centru. Plantele cultivate ├«n aer liber ├«nfloresc p├«n─â Ia venirea brumelor, iar pentru a fi conservate pe timp de iarn─â se ad─âpostesc ├«n sere. Fruct, capsul─â 3-aripat─â, aripi inegale, ├«n care s├«nt foarte multe semin╚Ťe mici.
Begonia baumannii Lem. Plant─â cu tulpini groase ╚Öi ├«nalte de cca 0,40 m, frunze colorate ├«n verde-├«nchis, c─ârnoase, rotund-reni- forme, cca 7 cm lungime ╚Öi 11 cm l─â╚Ťime, a╚Öezate aproape simetric. Pedunculii florali drep╚Ťi, rigizi, de culoare ro╚Öie, destul de numero╚Öi, purt├«nd fiecare p├«n─â la 6 flori mari (cca 8 cm diametru), erect-pedunculate, de culoare roz spre ro╚Öu ╚Öi cu miros pl─âcut. Tuberculi mari.
Begonia boliviensis A. DC. Specie cu tulpin─â suculent─â, cca 0,38 m ├«n─âl╚Ťime. Florile, cca 5 cm lungime ╚Öi 1 cm l─â╚Ťime, nu se deschid complet. Frunze rotunde sau lat-reniforme, de cca 11 cm lungime ╚Öi 3 cm l─â╚Ťime, v├«rf ascu╚Ťit, la baz─â cordiform-neregulate, cu marginea crestat─â, aspect creponat datorit─â nervurilor foarte ad├«nci de pe partea superioar─â. Tuberculi mari, rotunzi, turti╚Ťi.
Begonia convolvulacea A. DC. Specie cu pe╚Ťiol glabru, 15 cm lungime, frunze rotunde cu diametru de cca 13 cm, la baz─â asimetric-cordiforme ╚Öi colorate ├«n verde-├«nchis, lucioase pe partea superioar─â. Flori mici, albe, de cca 1 cm diametru. Este decorativ─â prin frunze.
Begonia corallina Carr. (syn. B. corallina hort.). Specie cu tulpini (cca 1,5-2 m ├«nalte) lemnoase, divergente, cu frunze oblonge, de cca 18 cm lungime ╚Öi 4,5 cm l─â╚Ťime, cordiforme, netede, nedantelate, pe partea superioar─â veriz-├«nchis, iar pe cea inferioar─â cu purpuriu pe margine; la baz─â au un lob mare. Flori dispuse ├«n ciorchine pendent, lung-pedunculat, ro╚Öii-corai. ├Än condi╚Ťii normale ├«nflore╚Öte tot timpul anului. Decorativ─â prin flori.
Begonia crispula Brade. Specie cu frunze rotunde sau lat-reniforme de cca 10 cm lungime, la baz─â cordiforme, cu marginea crestat─â, cu aspect creponat datorit─â nervurilor foarte ad├«nci de pe partea superioar─â. Florile, de 5 cm diametru, dispuse ├«n inflorescen╚Ťe de cca 14 cm lungime. S├«nt decorative prin frunze.
Begonia davisii Veitch. Specie cu tulpini scurte, cca 7,5 cm lungime ╚Öi 5,5 cm l─â╚Ťime, neregulat-cordiforme, cu partea inferioar─â ro╚Öiatic─â, iar cea superioar─â de un verde-├«nchis, u╚Öor-pubescent─â. Pedunculul principal are cca 30 cm ├«n─âl╚Ťime, prev─âzut ├«n v├«rf cu c├«te trei flori de cca 5,5 cm ├«n diametru, colorate ├«n ro╚Öu-stacojiu. Tuberculi mici, rotunzi, turti╚Ťi. A contribuit la ob╚Ťinerea speciei de Begonia tuberhybrida.
Begonia decora Stapf. Specie cu frunze ovate, cca 10 cm lungime, 8 cm l─â╚Ťime, cu v├«rf ascu╚Ťit, la baz─â asimetric-cordiforme, fin-dentate; partea superioar─â papiloas─â de culoare maro-ro╚Öiatic─â-lucioas─â, iar de-a lungul nervurilor galbene-verzi cu peri aspri; partea inferioar─â ro╚Öie, de-a lungul nervurilor, verde. Partea subteran─â a plantei este reprezentat─â de un rizom t├«r├«tor pubescent. Flori mari de culoare roz dispuse ├«ntr-o inflorescen╚Ť─â de cca 4 cm lungime, ovar cu peri scur╚Ťi de culoare ro╚Öie. Plant─â decorativ─â prin frunze.
Begonia dregei Otto et Dietr. Plant─â ├«nalt─â de cca 0,45 m. Frunze ovale cu v├«rf lat-ascu╚Ťit, la baz─â cordiforme, slab-lobate ╚Öi crestat-dentate, av├«nd partea inferioar─â verde-mat ╚Öi cu nervuri ro╚Öii, iar partea superioar─â verde-├«nchis. Pe╚Ťiolul frunzei de cca 6 cm lungime, iar inflorescen╚Ťa scurt─â, reprezentat─â de c├«teva flori albicioase. Florile mascule au 2-4 petale, iar cele femele 5 petale. Plant─â decorativ─â prin frunze. modificat─â
Begonia foliosa H.B.K. Specie cu tuf─â ramificat─â, cu ramurile pendente la maturitate ╚Öi prev─âzute cu frunze mici, foarte scurt-pe╚Ťiolate, lunguie╚Ť-eliptice ╚Öi u╚Öor asimetrice, cu v├«rf ascu╚Ťit, pu╚Ťin dentate spre v├«rf, glabre, de un verde-mat pe partea inferioar─â ╚Öi verde-├«nchis pe cea superioar─â. Flori mici, albe, dispuse c├«te 1-2 ├«n inflorescen╚Ťe. Cele mascule au 4 petale, iar cele femele 5 petale. Plant─â decorativ─â prin frunze.
Begonia froebelii A.D.C. Specie cu frunze lat-ovate, la baz─â cordiforme, cu marginea ondulat─â ╚Öi crestat─â, des-pubescente pe partea inferioar─â ╚Öi mai pu╚Ťin pe cea superioar─â (peri╚Öori ro╚Öii); pe╚Ťiol de cca 7 cm lungime. Flori ro╚Öii-stacojii (cele mascule cu 4 petale, cele femele cu 5), pedunculate, reunite, cca 6, ├«ntr-o inflorescen╚Ť─â de 25-30 cm ├«n─âl╚Ťime. Tuberculi semiglobulo╚Öi de m─ârime mijlocie. Plant─â decorativ─â prin flori.
Begonia fuchsioides Hook. Specie cu tulpin─â ├«nalt─â ele peste 60 cm, ro╚Öiatic─â, erbacee sau lemnoas─â. Frunze numeroase, asimetric-eliptice, pu╚Ťin curbate, v├«rf ascu╚Ťit, margini crestate, pubescente, pe╚Ťiol scurt, cca il cm. Flori multe ╚Öi mici, ro╚Öii-stacojii, cele mascule cu 4 petale, cele femele cu 5, dispuse ├«n inflorescen╚Ťe mari, pendente. Plant─â decorativ─â prin frunze. ├«nflore╚Öte vara sau, c├«nd este cultivat─â la ghivece, ├«nflore╚Öte ╚Öi iarna.
Begonia glabra Aublet (syn. B. scandens, Sv.). Specie cu tulpini verzi, t├«r├«toare, peste 0,80 m lungime, lucioase, divergente, c─ârnoase, frunze cca 8-10 cm lungime, eliptice sau ovate cu v├«rf ascu╚Ťit, la baz─â rotunjite, din╚Ťate, verzi-deschis, cu pe╚Ťiol ce nu dep─â╚Öe╚Öte 4 cm. Flori mici, albe, dispuse ├«ntr-o inflorescen╚Ť─â (cim─â lateral─â) de cca 15 cm lungime. Plant─â decorativ─â prin frunze lipsite de peri, folosit─â suspendat─â sau dirijat─â.
Begonia gracilis H.B.K. Specie cu tulpini suculente, erecte, de obicei ramificate. Frunze mici, ovate cu v├«rf lung, ascu╚Ťit, asimetric-cordiforme, margini dentate, pubescente ╚Öi pe╚Ťioli mai lungi la baza plantei (cca 7 cm) ╚Öi mai scur╚Ťi spre v├«rf. Flori roz (cele mascule de multe ori cu petalele dentate) a╚Öezate ├«n umbele axilare. Rizomi ├«n form─â de tuberculi. Plant─â decorativ─â prin frunze ╚Öi prin flori.
Begonia heracleifolia Cham. et Schlectend. Specie cu frunze aproape rotunde, palmat- lobate, din╚Ťate, pe partea superioar─â de un verde metalic, de-a lungul nervurilor mai deschise, pe partea inferioar─â ro╚Öii cu nervuri verzi; pe╚Ťioli lungi de cca 30 cm, pubescen╚Ťi. Flori numeroase roz, de m─ârime-mijlocie, dispuse ├«ntr-o inflorescen╚Ť─â al c─ârei peduncul gros poate atinge cca 50 cm ├«n─âl╚Ťime. ├«nflore╚Öte prim─âvara. Rizomi gro╚Öi, t├«r├«tori, suculen╚Ťi. Plant─â decorativ─â prin frunze.
Begonia imperialis Lemaire. Plante mici cu tulpini ├«n form─â de rizomi, scurte, groase. Frunze (cca 10 cm lungime, 9 cm l─â╚Ťime) ovate, v├«rf scurt, ascu╚Ťit, la baz─â asimetric- cordiforme, verzi-m─âslinii-├«nchis, cu nervuri verzi-cenu╚Öii, p─âroase pe partea superioar─â, pe partea inferioar─â ro╚Öietice sau maronii;. pe╚Ťiol cca 12 cm lungime. Flori (dou─â petale) albe-verzui, insignifiante, dispuse ├«n inflorescen╚Ťe lungi de cca, 14 cm. Plante decorative prin frunze.
Begonia incarnata Link et Otto (syn. B. papillosa Grah; B. insignis Grah.). Specie cu tulpin─â erect─â, ├«nalt─â cca 35 cm, suculent─â, aproape glabr─â. Frunze (cca 12 cm lungime, cm l─â╚Ťime) cu pe╚Ťiol lung cca 3 cm, glabru sau pu╚Ťin pubescent, cordiforme, din╚Ťate, cu peri pe margini, deseori cu margine ro╚Öie. ├«nflore╚Öte iarna. Num─âr mare de inflorescen╚Ťe lungi de cca. 20 cm, pendente, cu cca 6 flori roz. Plant─â decorativ─â prin frunze ╚Öi flori.
Begonia lubbersii E. Moor. Specie cu inflorescen╚Ť─â (diametru 7-3 cm) pendent─â, de culoare roz sau alb─â. Pe╚Ťiol (cca 6 cm lungime), frunze (cca 16 cm lungime, 6 cm l─â╚Ťime) peltate, pe margini slab-ondulate, partea inferioar─â purpur, cea superioar─â lucioas─â, verde-├«nchis, ├«ntre nervuri pete sidefate.
Begonia maculata Raddi (syn. B. argyrostigma Fisch.). Semituf─â cu tulpini lemnoase, glabre (cca 18 cm lungime, 6 cm l─â╚Ťime), cea principal─â ├«nalt─â. Frunze oblong-ovate, pe partea superioar─â verzi cu numeroase pete circulare, argintii, pe partea inferioar─â c─âr─âmizii-luminos. Pe╚Ťiol lung de 3 cm. Flori albe sau roz dispuse ├«n panicule scurte, pendente. Capsul─â prev─âzut─â cu o singur─â arip─â lung─â. Plant─â decorativ─â prin frunze.
Begonia masoniana Irmsch. Specie cu frunze (cca 17-20 cm lungime, 12-15 cm l─â╚Ťime), rugoase, cu suprafa╚Ť─â ├«ncre╚Ťit─â, triunghiulare, cu baza ├«n form─â de inim─â, verzi cu zone purpurii ├«n centru. Plant─â decorativ─â prin frunze. Flori albe, dispuse ├«n ciorchine. Prefer─â un sol u╚Öor, compus din p─âm├«nt de frunze, nisip ╚Öi argil─â ╚Öi o temperatur─â de cca 13┬░C.
Begonia metallica G. Smith. Specie cu flori roz cu peri ro╚Öii pe petalele exterioare. Plant─â erect─â, ramificat─â, acoperit─â cu peri de culcare alb─â. Frunze (cca 12 cm lungime, 9 cm l─â╚Ťime) ovate, v├«rf lung, ascu╚Ťit, verzi-oliv cu reflexe metalice de bronz, de-a lungul nervurilor verzi-├«nchis, pe partea inferioar─â nervuri purpurii. Pe╚Ťiol lung de cca 12 cm. Planta atinge dimensiuni considerabile, de aceea i se aplic─â t─âieri, cu care ocazie se fac ╚Öi buta╚Öii pentru ├«nmul╚Ťire. Plant─â decorativ─â prin frunze.
Begonia mexicana G. Karsten. Specie cu flori mici, albe, insignifiante. Tulpin─â t├«r├«toare. Frunze (cca 10 cm diametru) late, ovate, aproape rotunde, pe partea superioar─â verzi-├«nchis pubescente. Pe╚Ťiol lung de 6-11 cm, cu lobi altern├«nd unul lung altul scurt, cu v├«rfuri ascu╚Ťite ╚Öi margine dentat─â.
Begonia micranthera Griseb. Specie cu flori albe sau ro╚Öii-deschis, de m─ârime mijlocie, dispuse c├«teva ├«ntr-o inflorescen╚Ť─â. Tulpin─â erect─â, ramificat─â. Frunze (cca 25 cm lungime, 14 cm l─â╚Ťime) asimetrice, ovate, sau ovat-lunguie╚Ťe, dentate, cu peri pe margine ╚Öi v├«rf ascu╚Ťit. Pe╚Ťiol lung de cca 10 cm.
Begonia pearcei Hook. Specie cu tulpini florale (cca 30 cm ├«n─âl╚Ťime), erecte, ramificate, pubescente, suculente. Flori galbene-aurii, pu╚Ťine (2-3), mari, ├«n inflorescen╚Ť─â erect─â, terminal─â, ├«n form─â de panicul. Frunze (cca 15 cm lungime, 8 cm l─â╚Ťime) neregulat-cordiforme, pe fa╚Ťa superioar─â glabre, catifelate, verzi-├«nchis, nervuri verzi, pe cea inferioar─â ro╚Öu-pal, pubescente. Pe╚Ťiol lung de cca 15 cm. Tubercul cafeniu-├«nchis, regulat ╚Öi semiglobulos.
Begonia rajah Ridl. Specie cu flori mici, roz-pal, ├«ntr-o inflorescen╚Ť─â lung─â de cca 20 cm. Frunze asimetric-cordiforme, aproape rotunde sau reniforme, cu v├«rful ascu╚Ťit ╚Öi margini dentat-p─âroase, pe partea inferioar─â ro╚Öii-maronii, pe cea superioar─â cu dungi verzi-galbene de-a lungul nervurilor, iar pe por╚Ťiunea dintre nervuri cu pete maronii. Rizom sub╚Ťire.
Begonia rex Putzeys. Specie cu frunze (cca 28 cm lungime, 18 cm l─â╚Ťime) ovat-cordiforme, asimetrice, cu v├«rf scurt, verzi-metalic la centru, iar pe margini cu o band─â argintie de jur ├«mprejur, glabre pe partea superioar─â ╚Öi cu nervuri pubescente pe cea inferioar─â. Pe╚Ťiol lung de cca 10 cm. Flori roz ├«n cim─â (cca 20 cm) ramificat─â, erect─â. Rizomul c─ârnos, gros. Tulpina principal─â deseori lipse╚Öte.
Begonia scharffii Hook. (syn. B. haageana Watson). Specie cu flori dispuse ├«n inflorescen╚Ťe mari. Frunze bazale ovate cu v├«rf ascu╚Ťit, cele dinspre v├«rf scurte, ovat-triunghiulare. Plant─â acoperit─â ├«n ├«ntregime cu peri ro╚Öii.
Begonia schmidtiana Regel (syn. B. schmidtii hort.). Specie cu flori mici, numeroase, de m─ârime mijlocie, albe sau ro╚Öii, dispuse ├«n inflorescen╚Ťe ├«n form─â de panicul. Tulpina erbacee, ├«nalt─â de cca 35 cm. Frunze mici, p─âroase, cu pe╚Ťiol de cca 5,5 cm, cordiforme, pe partea inferioar─â ro╚Öietice, pe cea superioar─â verzi-metalic, lungi de cca cm ╚Öi late de cca 3,5 cm). Se folose╚Öte ├«n parcuri ╚Öi gr─âdini sau ca floare t─âiat─â.
Begonia semperflorens Link et Otto. Specie care ├«nflore╚Öte tot timpul anului. Flori albe sau roz (pu╚Ťine) ├«n inflorescen╚Ťe (panicule) lungi de cca 10 cm. Tulpini (cca 85 cm ├«nalte) ramificate, erecte, erbacee, c─ârnoase. R─âd─âcini fibroase. Frunze (cca 9 cm lungime, 8 cm l─â╚Ťime), verzi-pal sau ar─âmii, at├«t pe fa╚Ť─â c├«t ╚Öi pe dos, ovate, u╚Öor ascu╚Ťite, dentate ╚Öi cu peri pe margine, lucioase, c─ârnoase. Petiol ce dep─â╚Öe╚Öte 2 cm (Pl. 11, fig. 63).
Begonia socotrana Hook. Specie care ├«nflore╚Öte iarna. Flori ro╚Öii (cca 5 cm diametru), roz sau albe, dispuse ├«n cime terminale, cu un num─âr mic de flori. Frunze (cca 16 cm diametru) rotunde, peltate, verzi-├«nchis cu margini crenelate, iar cele spre v├«rful tulpinii cordiforme ╚Öi ceva mai mici dec├«t cele de la baz─â. Tulpin─â (cca 45 cm ├«n─âl╚Ťime) groas─â, suculent─â. Plant─â cu tubercul, ├«n ├«ntregime pubescent─â (Pl. 11, fig. 64, 65).
Begonia venosa Skan. Specie cu flori albe, dispuse ├«n inflorescen╚Ťe lungi (cca 17 cm lungime, 8 cm l─â╚Ťime). Frunze ovate, cu v├«rf ascu╚Ťit ╚Öi asimetric, cordiforme la baz─â. Pe╚Ťiol lung de cca 8 cm. Tulpin─â ramificat─â.
Begonia x duchartrei Bruant. Specie hibrid─â, ramificat─â, pubescent─â, cu frunze ovat-lunguie╚Ťe, cca 15 cm lungime, 5 cm l─â╚Ťime, v├«rf scurt, ascu╚Ťit, la baz─â asimetric-cordiforme, slab-lobate, cu partea inferioar─â de culoare ro╚Öie iar cea superioar─â pubescent─â, verde-intens, pe╚Ťioli pubescen╚Ťi de cca 6,5 cm lungime. Flori mari, albe, av├«nd la exterior peri aspri, ro╚Öii, dispuse c├«te 3 ├«n inflorescen╚Ťe.
Begonia x tuberhybrida Voss. Specie hibrid─â cu tuberculi (cca 4-10 cm diametru) rotunzi, c─ârno╚Öi. Tulpini (cca 40 cm ├«n─âl╚Ťime) c─ârnoase. Frunze mari, din╚Ťate, pu╚Ťin p─âroase. Florile s├«nt ├«n general ├«n grupe de 3, clin care 2 laterale, femele ╚Öi una central─â, mai mic─â, mascul─â. Pentru a avea flori mari, primii boboci se ├«ndep─ârteaz─â. Aceast─â opera╚Ťie se repet─â pe m─âsur─â ce planta se m─âre╚Öte. Florile, cu o variat─â gam─â de culori, de la roz pastel p├«n─â la ro╚Öu-├«nchis, oranj, alb, galben. Ele pot fi: mari (cca 20 cm diametru) ╚Öi simple (B. x tuberhybrida Gigantea cu formele: Cristata, are pe petale cre╚Öteri ├«n form─â de creast─â Papilio, cu petale striate; Marmorata, petale marmorate; Crispa, petalele au marginile fimbriate ╚Öi ondulate; Fimbriata, petale franjurate ╚Öi Marginata); mari ╚Öi semi├«nvoalte (B. x tuberhybrida Gigantea ÔÇô Dublex cu forma Narcissiflora); mari ╚Öi ├«nvoalte (B. x tuberhybrida Gigantea ÔÇô Plena, cu formele Camelliaeflora ╚Öi Rosaeflora); mijlocii, cca 7 cm diametru (B. x tuberhybrida Multiflora ÔÇô Maxima sau Floribunda); cu flori mici, cu diametrul de cca 4 cm (B. x tuberhybrida Multiflora) ╚Öi cu flori pendente cu diametrul de 5-7 cm (B. x tuberhybrida Flore ÔÇô Plena Pendula) (Pl. 11, fig. 66; pl. 12, fig. 67).

Begonie dex online | sinonim

Begonie definitie

Intrare: begonie
begonie substantiv feminin
  • silabisire: -ni-e