beden definitie

3 definiții pentru beden

bedén sn [At: (a. 1715) ap. TDRG / Pl: ~uri / E: tc beden] (Înv) 1 (Fortificații) Creastă a zidului. 2 Bucată de blană.
bedén (-nuri), s. n.1. Crenel. – 2. Piele. Var. bedean. Tc. beden (Șeineanu, II, 13). Cuvînt rar, înv.
bedén n. pl. urĭ (turc. beden, id.). Sec. 18. Deschizătură în zid făcută ca să tragĭ cu pușca orĭ cu tunu. V. barbacană.

beden dex