Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru beatnic

beatnic sm [At: DEX2 / P: bit- / Pl: ~ici / E: eg beatnik] 1 Intelectual (american) adept al unei filozofii ce contest─â valorile societ─â╚Ťii industriale moderne. 2 (Pgn) T├ón─âr (din Occident) a c─ârui atitudine, ├«mbr─âc─âminte etc. sfideaz─â conven╚Ťionalul.
BEATNIC, beatnici, s. m. Intelectual (american) care practic─â o filosofie contestatar─â ╚Öi are o ╚Ťinut─â ne├«ngrijit─â; p. gener. t├ón─âr (din Occident) cu plete ╚Öi ╚Ťinut─â ne├«ngrijit─â. [Pr.: bit-] ÔÇô Din engl. beatnic.
BEATNIC, beatnici, s. m. Intelectual (american) care practic─â o filozofie contestatar─â ╚Öi are o ╚Ťinut─â ne├«ngrijit─â; p. gener. t├ón─âr (din Occident) cu plete ╚Öi ╚Ťinut─â ne├«ngrijit─â. V. hippy. [Pr.: b├şt-] ÔÇô Din engl. beatnic.
beatnic (angl.) [pron. b├ştnic] (beat-nic) s. m., pl. beatnici
BE├üTNIC s.m. (Rar) T├ón─âr din Occident care, prin ne├«ngrijire ╚Öi striden╚Ť─â, vrea s─â-╚Öi afi╚Öeze nemul╚Ťumirea ╚Öi protestul fa╚Ť─â de o societate pe care o consider─â inuman de mecanizat─â ╚Öi de conformist─â. [Pron. bit-nic. / < engl., fr. beatnik].
BEATNIC BIT-NIC/ s. m. t├ón─âr care, prin ne├«ngrijire ╚Öi striden╚Ť─â, vrea s─â-╚Öi afi╚Öeze nemul╚Ťumirea ╚Öi protestul fa╚Ť─â de o societate pe care o consider─â inuman─â; (p. ext.) t├ón─âr (din Occident) cu plete ╚Öi ╚Ťinut─â ne├«ngrijit─â. (< engl. beatnik)
beatnic s. m. 1967 (anglicism) T├ón─âr care, printr-o ╚Ťinut─â total ne├«ngrijit─â, ├«╚Öi afi╚Öa ├«n anii ÔÇÖ60-ÔÇÖ70 protestul fa╚Ť─â de societatea de consum v. halucinogen [pron. b├ştnic] (din engl., fr. beatnic; M. Gheorghiu ├«n LR 2/68 p. 131; DHLF, PR 1959; D.Am; DN3, DEX-S)

Beatnic dex online | sinonim

Beatnic definitie

Intrare: beatnic
beatnic substantiv masculin
  • pronun╚Ťie: engl. b├ştnic