Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

12 defini╚Ťii pentru beatific

beatifica vt [At: DA / P: be-a- / Pzi: beatific / E: lat beatificare cf fr beatifier] (La catolici) A trece o persoan─â defunct─â ├«n categoria ferici╚Ťilor bisericii, afla╚Ťi pe o treapt─â inferioar─â sfin╚Ťilor.
BEATIFIC├ü, beat├şfic, vb. I. Tranz. (La catolici) A trece o persoan─â decedat─â ├«n categoria ferici╚Ťilor bisericii, afla╚Ťi pe o treapt─â inferioar─â sfin╚Ťilor. [Pr.: be-a-] ÔÇô Din lat. beatificare. Cf. fr. b├ęatifier.
BEATIFIC├ü, beat├şfic, vb. I. Tranz. (La catolici) A trece o persoan─â ├«n categoria ferici╚Ťilor bisericii, afla╚Ťi pe o treapt─â inferioar─â sfin╚Ťilor. [Pr.: be-a-] ÔÇô Din lat. beatificare. Cf. fr. b├ęatifier.
BEATIFIC├ü, beat├şfic, vb. I. Tranz. (├Än biserica romano-catolic─â) A trece o persoan─â decedat─â, care a dus o via╚Ť─â evlavioas─â, pe prima treapt─â a sfin╚Ťeniei. [Pr.: be-a-] ÔÇô Fr. b├ęatifier (lat. lit. beatificare).
beatific├í (a ~) (be-a-) vb., ind. prez. 3 beat├şfic─â
beatific├í vb. (sil. be-a-), ind. prez. 1 sg. beat├şfic, 3 sg. ╚Öi pl. beat├şfic─â
BEATIFIC├ü vb. I. tr. (├Än biserica catolic─â) A trece pe cineva, dup─â moarte, ├«n r├óndul sfin╚Ťilor. [Pron. be-a-, p. i. beat├şfic. / < lat. beatificare, cf. fr. b├ęatifier].
BEAT├ŹFIC, -─é adj. care beatific─â. ÔŚŐ (s. m. f.) cel care tr─âie╚Öte o bucurie spiritual─â. (< fr. b├ęatifique)
BEATIFIC├ü vb. tr. a trece pe cineva, dup─â moarte, ├«n r├óndul sfin╚Ťilor. (< lat. beatificare, fr. b├ęatifier)
A BEATIFIC├ü beat├şfic tranz. (persoane decedate) A trece ├«n r├óndul ÔÇ×ferici╚ŤilorÔÇŁ bisericii catolice (pentru c─â a respectat cu sfin╚Ťenie canoanele bisericii ├«n timpul vie╚Ťii). [Sil. be-a-] /<lat. beatificare
*beat├şfic a -├í (ea 2 silabe) v. tr. (lat. beatifico, -fic├íre). Pun ├«n num─âru sfin╚Ťilor, canonizez.
*beat├şfic, -─â adj. (lat. beatificus). Care te face fericit.

Beatific dex online | sinonim

Beatific definitie

Intrare: beatifica
beatifica verb grupa I conjugarea I
  • silabisire: be-a-
Intrare: beatific
beatific