beși definitie

8 definiții pentru beși

băși vr [At: ANON. CAR. / V: (reg) beși / Pzi: (p. 1) băs și (rar) -șesc, (p. 2) beși, (p. 3) bese / E: ml vissire] (Pfm) A elimina gaz intestinal prin anus.
beșí v vz băși
BEȘÍ, bes, vb. IV. Refl. v. băși. [prez. ind. pers. 1 sg. bes, pers. 2 sg. beși, pers. 3 sg. bése sau bésă, pers 3. pl. bése sau bésă, conj. prez. pers. 3 sg. și pl. și imper. pers. 2 sg. bése sau beásă; conjug. și beșésc, după DER] (cf. băși)
BĂȘÍ vb. v. pârțâi.
BĂȘÍ, băs, vb. IV. Refl. A elimina gazele din intestin. [conjug. și bășésc, după DER] (din lat. vĩssīre)
bășí (băs, bășít), vb. – A face vînturi, a se pîrțîi. – Mr. bes, megl. bișǫri. Lat. vĭssῑre (Pușcariu 186; REW 9382; Candrea-Dens., 138; DAR); cf. it. viscia, v. fr. vessir, fr. vesse, it. bessa. V. bășină. Se conjugă și la forma incoativă, bășesc. – Der. beșniță, s. f. (mușama, scutec).
bes (mă) a -șí v. refl. (lat. vĭssire și bĭssire, vir. vessir. – Se conj. cu ĭes). Est. Triv. Emit gazurĭ pin orificiu anal. – În vest bă-.
beși de-aici! expr. (adol., vulg.) pleacă!, cară-te!

beși dex

Intrare: băși (1 băs, bes)
băși 1 băs, bes
Intrare: beși
beși verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a