Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 defini╚Ťii pentru bauxit

baux├şt sn vz bauxit─â
BAUX├ŹT s.n. v. bauxit─â.
bauxit, (engl.= bauxite) roc─â sedimentar─â bogat─â ├«n aluminiu, alc─âtuit─â din hidroxizi de aluminiu (gibbsit, bohmit, diaspor) ╚Öi, subordonat, hidroxizi de Fe, cu structur─â masiv─â sau p─âm├óntoas─â ╚Öi textur─â colomorf─â, nodular─â, brecioas─â sau oolitic─â. B. are culoare ro╚Öie, brun─â, cenu╚Öie, verzuie ╚Öi mai rar alb─â sau galben─â ╚Öi formeaz─â dep. stratiforme, lenticulare sau sub form─â de pungi. Din p.d.v. genetic, b. reprezint─â: a) un produs rezidual, de alterare lateritic─â (b. lateritice) a unor roci vulcanice (andezite, bazalte, sienite, granite); b) un produs rezidual autohton sau alohton asociat cu calcarele (karst b.); c) un produs rezultat din precipitarea anorganic─â a unor coloizi alumino╚Öi ├«n anumite baz. de sedimentare. B. reprezint─â principala materie prim─â pentru extrac╚Ťia aluminiului; este, de asemenea, utilizat ├«n industria materialelor refractare, a abrazivilor, a cimentului etc. ├Än Rom├ónia, se exploateaz─â ├«n M╚Ťii P─âdurea Craiului ╚Öi ├«n baz. Ha╚Ťeg.

Bauxit dex online | sinonim

Bauxit definitie