Dicționare ale limbii române

15 definiții pentru baton

batón sn [At: DICȚ. / Pl: ~oane / E: fr baton] 1 Bucată (de vanilie, ciocolată, ceară etc.) lunguiață sau în formă de bastonaș. 2 (Pan) Produs de panificație ca un baton (1-2).
BATÓN, batoane, s. n. Bucată (de vanilie, de ciocolată, de ceară etc.) lunguiață sau în formă de bastonaș. – Din fr. bâton.
BATÓN, batoane, s. n. Bucată (de vanilie, de ciocolată, de ceară etc.) lunguiață sau în formă de bastonaș. – Din fr. bâton.
BATÓN, batoane, s. n. Bucată (de vanilie, de ciocolată, de ceară etc.) lunguiață sau în formă de bastonaș.
BATÓN, batoane, s. n. Bucată (de vanilie, de ciocolată, de ceară etc.) lunguiață sau în formă de bastonaș. – Fr. bâton.
batón s. n., pl. batoáne
batón s. n., pl. batoáne
BATÓN s. (rar) baston. (Un ~ de ciocolată.)
BATÓN s.n. Bucată lunguiață (de vanilie, de ciocolată etc.). [< fr. bâton].
BATÓN s. n. bucată (de vanilie, de ciocolată etc.) în formă de bastonaș. (< fr. bâton)
BATÓN ~oáne n. Bucată (dintr-un produs oarecare) în formă de baston. ~ de ciocolată. ~ de salam. /<fr. bâton
*batón V. baston.
BATON s. (rar) baston. (Un ~ de ciocolată.)
Baton, conducătorul carului lui Amphiaraus (v. și Amphiaraus).
baton, batoane, s. n. un milion de lei.

baton definitie

baton dex

Intrare: baton
baton substantiv neutru