batón sn [At: DICȚ. / Pl: ~oane / E: fr baton] 1 Bucată (de vanilie, ciocolată, ceară etc.) lunguiață sau în formă de bastonaș. 2 (Pan) Produs de panificație ca un baton (1-2).

BATÓN, batoane, s. n. Bucată (de vanilie, de ciocolată, de ceară etc.) lunguiață sau în formă de bastonaș. – Din fr. bâton.

BATÓN, batoane, s. n. Bucată (de vanilie, de ciocolată, de ceară etc.) lunguiață sau în formă de bastonaș. – Din fr. bâton.

BATÓN, batoane, s. n. Bucată (de vanilie, de ciocolată, de ceară etc.) lunguiață sau în formă de bastonaș.

BATÓN, batoane, s. n. Bucată (de vanilie, de ciocolată, de ceară etc.) lunguiață sau în formă de bastonaș. – Fr. bâton.

batón s. n., pl. batoáne

batón s. n., pl. batoáne

BATÓN s. (rar) baston. (Un ~ de ciocolată.)

BATÓN s.n. Bucată lunguiață (de vanilie, de ciocolată etc.). [< fr. bâton].

BATÓN s. n. bucată (de vanilie, de ciocolată etc.) în formă de bastonaș. (< fr. bâton)

BATÓN ~oáne n. Bucată (dintr-un produs oarecare) în formă de baston. ~ de ciocolată. ~ de salam. /<fr. bâton

*batón V. baston.

BATON s. (rar) baston. (Un ~ de ciocolată.)

Baton, conducătorul carului lui Amphiaraus (v. și Amphiaraus).

baton, batoane, s. n. un milion de lei.