básist sm [At: CERNE, D. M. / Pl: ~iști / E: fr bassiste] 1-2 Muzicant care cântă (la contrabas sau) la un instrument bas.

BASÍST, basiști, s. m. 1. Bas (2). 2. Muzicant care cântă la contrabas sau la un instrument cu timbru de bas (1). – Din fr. bassiste.

BASÍST, basiști, s. m. 1. Bas (2). 2. Muzicant care cântă la contrabas sau la un instrument cu timbru de bas (1). – Din fr. bassiste.

BASÍST, basiști, s. m. 1. Cîntăreț care are voce de bas; bas (2). 2. Muzicant care cîntă din contrabas sau, în general, dintr-un instrument cu timbru de bas.

BASÍST, basiști, s. m. 1. Bas (2). 2. Muzicant care cântă din contrabas sau dintr-un instrument cu timbru de bas. – Fr. bassiste.

basíst s. m., pl. basíști

basíst s. m., pl. basíști

BASÍST s. v. bas, contrabas, contrabasist.

BASÍST s.m.1. Bas (2). 2. Muzicant care cântă din contrabas sau dintr-un instrument cu timbru jos. [Cf. fr. bassiste].

BASÍST s. m. muzicant care cântă la contrabas sau alt instrument cu timbru grav. (< fr. bassiste)

BASÍST ~ști m. 1) v. BAS2. 2) Muzicant care cântă la contrabas sau la un instrument cu registru de bas. /<fr. bassiste

basist m. cel ce cântă cu basul sau cu violoncelul.

*basíst, -ă s. (fr. bassiste). Artist care cîntă din bas saŭ din violoncel.

basist s. v. BAS. CONTRABAS. CONTRABASIST.