bártiță sf [At: ȘEZ. VI, 64 / V: z~ / E: nct (pbl diminutiv al lui bartă)] (Pop) 1 (Rar) Crustă albă care se formează deasupra borșului. 2 (Îf zbartiță) Spuma care se formează când fierbe ceva.

BÁRTIȚĂ, bartițe, s. f. (Reg.) Pojghiță de mucegai care se formează pe borș sau pe zeama de varză acră. – Et. nec.

BÁRTIȚĂ, bartițe, s. f. (Reg.) Pojghiță de mucegai care se formează pe borș sau pe zeama de varză acră. – Et. nec.

BÁRTIȚĂ, bartițe, s. f. (Reg.) Pojghiță de mucegai care se formează pe borș sau pe zeama de varză acră.

bártiță (reg.) s. f., g.-d. art. bártiței; pl. bártițe

bártiță s. f., g.-d. art. bártiței; pl. bártițe