barosán, ~ă a [At: ȘEZ. IX, 68 / Pl: ~i, ~e / E: baros + -an] (Fam) 1 (D. obiecte) Mare și greu (ca un baros). 2 (Fig; d. oameni) Bogat.

BAROSÁN, -Ă, barosani, -e, adj. (Fam.) Mare (și greu). ♦ Fig. (Substantivat, arg.) Persoană influentă, bogată. – Baros + suf. -an.

BAROSÁN, -Ă, barosani, -e, adj. (Fam.) Mare (și greu). ♦ Fig. (Substantivat, arg.) Persoană influentă, bogată. – Baros + suf. -an.

BAROSÁN, -Ă, barosani, -e, adj. Mare și greu (ca un baros); enorm. Zice Corcodel: Barosană știucă, domnule căpitan. SADOVEANU, N. F. 117. ♦ (Substantivat, ironic) Personaj puternic, important; om foarte bogat, bogătaș. Le suflă în ureche numai o vorbă: «Barosanul cela-i boier». GALAN, Z. R. 280. Pot trage cu pușca la semn, ca artileriștii ori ca barosanii adunați în grădina aia mare. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 279.

BAROSÁN, -Ă, barosani, -e, adj. Mare și greu; enorm. ♦ Fig. (Substantivat, ir.) Personaj influent; persoană bogată. – Din baros + suf. -an.

barosán (fam.) adj. m., pl. barosáni; f. barosánă, pl. barosáne

barosán adj. m., pl. barosáni; f. sg. barosánă, pl. barosáne

BAROSÁN ~ă (~i, ~e) 1) fam. Care este foarte mare și greu. 3) și substantival fig. (despre persoane) Care se bucură de influență (datorită bogăției de care dispune); cu pondere; influent. /baros + suf. ~an

barosan m. 1. baros mare; 2. (ironic) țigan. ║ a. fam. 1. gros și mare (ca barosul): un crap barosan; 2. gros la pungă.

barosán, -ă adj. (d. baros). Fam. Mare, prezentabil: un boĭer, un pahar barosan.

a da dreptul de barosan expr. (intl.) 1. a da ceva cuiva conform unei înțelegeri prealabile. 2. (iron.) a bate (pe cineva).

barosan, barosani s. m. 1. persoană cu o situație materială înfloritoare. 2. (deț.) subofițer de penitenciar temut de deținuți.