Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru bariu

b├íriu sn [At: DA / E: fr baryum] (Chm) Metal alcalino-p─âm├óntos, de culoare alb─â-argintie (╚Öi moale ca plumbul) care se g─âse╚Öte ├«n cantit─â╚Ťi mici ├«n natur─â, sub form─â de sulfat (baritin─â) ╚Öi de carbonat (witherit) ╚Öi ai c─ârui compu╚Öi au diferite ├«ntrebuin╚Ť─âri ├«n pirotehnie, ceramic─â, vopsitorie, medicin─â etc.
B├üRIU s. n. Element chimic din grupa metalelor alcalino-p─âm├óntoase, de culoare alb─â-argintie, ai c─ârui compu╚Öi se folosesc la fabricarea vopselelor, a sticlei ╚Öi ├«n pirotehnie. ÔÇô Din fr. baryum.
B├üRIU s. n. Element chimic, metal moale, alcalino-p─âm├óntos, de culoare alb─â-argintie, ai c─ârui compu╚Öi se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la fabricarea vopselelor, a sticlei ╚Öi ├«n pirotehnie. ÔÇô Din fr. baryum.
B├üRIU s. n. Metal moale, alcalino-p─âm├«ntos, de culoare alb─â-argintie, aflat ├«n natur─â sub form─â de sulfat ╚Öi carbonat; compu╚Öii lui se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la fabricarea vopselelor, a sticlei ╚Öi ├«n pirotehnie.
B├üRIU s. n. Metal moale, alcalino-p─âm├óntos, de culoare alb─â-argintie, ai c─ârui compu╚Öi se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la fabricarea vopselelor, a sticlei ╚Öi ├«n pirotehnie. ÔÇô Fr. baryum (< gr.).
b├íriu [riu pron. r─şu] s. n., art. b├íriul; simb. Ba
báriu s. n. [-riu pron. -riu], art. báriul; simb. Ba
B├üRIU s.n. Metal moale, alcalino-p─âm├óntos, de culoare alb─â-argintie, ai c─ârui compu╚Öi se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la fabricarea vopselelor, a sticlei etc. [Pron. -riu, var. barium. / < fr. baryum].
BÁRIUM s.n. v. bariu.
BÁRIU s. n. metal moale, alcalino-pământos, de culoare albă-argintie, la fabricarea vopselelor, a sticlei etc. (< fr. baryum)
BÁRIU n. Metal moale, alb-argintiu, folosit sub formă de compuși în industria vopselelor, a sticlei, în medicină etc. [Sil. ba-riu] /<fr. baryum
bariu n. metal alb ca argintul, a╚Öa de moale ├«n c├ót se poate t─âia cu cu╚Ťitul (descoperit de Davy).
*b├íri┼ş n. (lat. ╚Ötiin╚Ťific b├íryum, d. vgr. bar├Żs, gre┼ş). Chim. Un metal bivalent galben arginti┼ş cu greutatea atomic─â 137, cu densitatea de 4,97 ╚Öi fuzibil supt temperatura ro╚Öie. A fost descoperit de Suedezu Scheele la 1774.
Ba, simbol chimic pentru Bariu.
B├üRIU (< fr. {i}; gr. barys ÔÇ×greuÔÇŁ) s. n. Element chimic (Ba,. nr. at. 56, m. at. 137,34, p. t. 727┬░C, p. f. 1696┬░C) din grupa metalelor alcalino-p─âm├«ntoase, moale, alb-argintiu. Se g─âse╚Öte ├«n natur─â numai sub form─â de combina╚Ťii. Func╚Ťioneaz─â ├«n starea de valen╚Ť─â doi. Compu╚Öii s─âi se folosesc la fabricarea unor pigmen╚Ťi minerali, a sticlelor optice etc. A fost descoperit de H. Davy, ├«n 1808.
bariu, -e, barii, adj. mare; imens, uriaș.

Bariu dex online | sinonim

Bariu definitie

Intrare: bariu
bariu substantiv neutru (numai) singular
  • pronun╚Ťie: -r─şu
Ba simbol
barium substantiv neutru (numai) singular