barbotare definitie

2 intrări

14 definiții pentru barbotare

barbotá vti [At: MACAROVICI, CH., ap. DA ms / Pzi: ~tez / E: fr barboter] (Chm; d. gaze) 1-2 A trece forțat printr-un lichid.
barbotáre sf [At: MDA ms / Pl: ~tări / E: barbota] Trecere forțată a unui gaz printr-un lichid Si: barbotat1.
BARBOTÁRE, barbotări, s. f. (Chim., Fiz.) Trecere forțată a unui gaz printr-un lichid. – Cf. fr. barboter.
BARBOTÁRE, barbotări, s. f. (Chim., Fiz.) Barbotaj. – Cf. fr. barboter.
barbotáre s. f., g.-d. art. barbotắrii; pl. barbotắri
barbotá vb., ind. prez. 1 sg. barbotéz, 3 sg. și pl. barboteáză
barbotáre s. f., g.-d. art. barbotării; pl. barbotări
BARBOTÁRE s. (CHIM., FIZ., TEHN.) barbotaj.
BARBOTÁ vb. I. tr. (Tehn.) A trece un gaz printr-un lichid. [< fr. barboter].
BARBOTÁRE s.f. (Tehn.) Acțiunea de a barbota; barbotaj. [< barbota].
BARBOTÁ vb. tr. (tehn.) a trece forțat un gaz sub formă de bule printr-un lichid. (< fr. barboter)
BARBOTÁRE f. Proces chimic, constând în trecerea unui gaz printr-un lichid (pentru a-l curăța de impurități solide). /<fr. barboter
BARBOTARE s. (CHIM., FIZ.) barbotaj.
barbotare, barbotări s. f. (tox.) operațiune de filtrare a fumului de canabis cu ajutorul unor instrumente artizanale.

barbotare dex

Intrare: barbotare
barbotare substantiv feminin
Intrare: barbota
barbota verb grupa I conjugarea a II-a